Abonaţii lui Boc de la Kiat au intrat în insolvenţă cu datorii de 30 de milioane

Firma Kiat Group Construct, controlată de turcii ATALAY DENIZ, ATALAY TAMER şi BEKAR MUSTAFA a intrat în insolvenţă pentru datorii de aproximativ 30 de milioane de lei. Compania este cunoscută, mai ales, pentru ”abonamentul” pe care l-a avut la Primăria Cluj Napoca condusă de Emil Boc şi de fostul primar Sorin Apostu. Spre exemplu, municipalitatea clujeană i-a ”blagoslovit” pe turci şi pe clujenii de la Diferit cu un contract în valoare de aproape 140 de milioane de euro. Mustafa Bekar a fost şi pe la DNA în Dosarul Apostu, dar procurorii au ales să îl lase în pace.

Anul trecut, Kiat Grup a  avut o cifră de afaceri de 15,8 milioane de lei, un profit de 700.000 de lei şi datorii de aproximativ 30 de milioane de lei. Chiar dacă nu mergea pe minus, compania şi-a cerut singură insolvenţa luna trecută, iar judecătorul a acceptat-o fixând următorul termen de judecată pentru luna decembrie.

Înainte cu două luni de depunerea cererii de insolvenţă doi dintre acţionarii Kiat, ATALAY DENIZ şi ATALAY TAMER şi-au cesionat acţiunile din companie către BEKAR MUSTAFA, care acum este singurul acţionar şi administrator al Kiat.

În cererea de insolvenţă, reprezentanţii firmei au spus că solicită reorganizarea judiciară pentru a putea plăti datoriile acumulate, cele de 30 de milioane de lei, cu banii pe care îi are de încasat de la debitori. Însă cererea nu se susţine pentru că Kiat ar avea de încasat până la sfârşitul lui 2016 aproximativ 15 de milioane de lei, adică abia jumătate din suma pe care o are de dat.

În 2014, compania a avut cea mai mare cifră de afaceri din toţi anii în care a funcţionat, de aproape 58 de milioane de lei şi un profit de 14 milioane.

Cel mai mare creditor al celor de la Kiat este Banca Transilvania care l-a propus pe Niculae Bălan să se ocupe de procedură. El este şeful Uniunii Practicienilor în Insolvenţă.

”În temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, deschide procedura generală împotriva debitorului. Califică declaraţii de creanţă, cererile formulate de BANCA TRANSILVANIA SA CLUJ, SC TRANS CRIMARIS SRL şi SC UMWELTTECHNIK ROMANIA SRL. În temeiul disp. art.66 alin.6 din Legea nr.85/2014 conexează la prezentul dosar, dosarul nr.35547/3/2016 şi califică declaraţii de creanţă, cererile formulate de SC BALAST EXPERT CONSTRUCT SRL, SC TRANS CRIMARIS SRL şi SC UMWELTTECHNIK ROMANIA SRL. (…) Desemnează administrator judiciar provizoriu pe BDO BUSINESS RESTRUCTURING SPRL, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 58 raportat la art. 87 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2014, cu o remuneraţie de 3.000 lei din averea debitorului”, arată soluţia prin care Kiat intră în insolvenţă.

”Afacerea Lily”

La sfârşitul anului 2010, Kiat Group a câştigat, în asociere cu SC Diferit SRL,  un contract de 600 de milioane de lei (140 milioane euro), în urma unei licitaţii organizate de Primăria Cluj-Napoca, pentru lucrări de reparaţii, întreţinere, reabilitare, servicii de proiectare pentru străzi modernizate/nemodernizate din municipiu.

BEKAR MUSTAFA este şi administrator al King Industrial Enterprises, firmă care a primit de la municipalitatea clujeană 30 de milioane de lei pentru amenajarea unor locuri de joacă. De asemenea, King Industrial Enterprises a primit mai multe contracte şi de la Primăria sectorului 3, pentru amenajarea unui loc de joacă în Parcul Titan şi „pentru execuţia unor fântâni la Piaţa Unirii“.  Această firmă a fost favorizată şi de fostul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Titiana Zlătior, care, înainte de a pleca din funcţie, a emis în teritoriu o circulară în care propunea directorilor de şcoli din judeţ să apeleze pentru diferite servicii la SC King Industrial Enterprises. Coincidenţa face ca primarul Sectorului 3, Liviu Negoiţă, să fi fost asociat cu turcul Tamer Atalay, într-o societatea care a fost dizolvată, SC Kora Edil. Tamer Atalay este şi preşedintele Consiliului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Turcia.

În King Industrial a  fost asociată şi Liliana Călin, una dintre cunoştinţele lui Emil Boc. Soţul ei este Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte ANAF din perioada Guvernului Boc, care a fost arestat în dosarul Alinei Bica. În perioada în care Emil Boc era premier, relaţiile cultivate cu primarul Clujului l-au făcut pe Bogdan să ajungă vicepreşedinte în cadrul ANAF. Însă, în 2013, odată cu schimbarea guvernului au apărut şi o serie de dezvăluiri despre acesta, care indicau o serie de relaţii cu lumea interlopă, iar Dragoş Bogdan a fost destituit pentru a fi reşapat în funcţia de comisar general adjunct al Gărzii de Mediu, unde şef era pesedista Rovana Plumb. Din această funcţie, Bogdan a ajuns în arest fiind implicat, potrivit procurorilor DNA, într-o reţea de infractori cu gulerele albe.

Relaţiile Lilianei Călin duc până la nora primului şef al SRI, Virgil Măgureanu, cu care aceasta este asociată. Ea a fost implicată şi în aducerea în România a consilierului lui Putin, masonul Alexander Kondyakov.

Turcii, joaca şi DNA-ul

Însă turcii au şi ei problemele lor. Anul trecut, procurorii DNA au început urmărirea penală ”in rem” faţă de contractele încheiate între SC King Industrial Enterprises, una dintre firmele de casă ale administraţiei Boc, şi o autoritate locală. În 2015, Primăria Cluj Napoca a încheiat un contract cadru cu această societate în valoare de peste 7,3 milioane de lei, fără TVA.

Problemele constau în faptul că materialele din care este făcut mobilierul pentru locurile de joacă nu respectă caietul de sarcini asumat în urma câştigării licitaţiei. Spre exemplu,  polietilena de înaltă densitate, din care este făcut cea mai mare parte a mobilierului, nu are grosimea de 19 mm, ci de 3 – 4 mm, iar cea mai mare a aparatelor care ar fi trebuit să fie din inox sunt din tablă roluită sudată şi vopsită, drept pentru care a ruginit şi s-a rupt.

În cursul administraţiei Boc şi Apostu, firma a câştigat de la municipalitatea clujeană aproximativ 30 de milioane de lei pentru amenajarea locurilor de joacă din oraş.

Au lăsat drumul în praf

În 2013, cei de la Kiat au primit contractul pentru lucrările la drumul judeţean 109C. Firma a început asfaltarea tronsonului din zona Fizeşu Gherlii, dar drumul nu a mai fost terminat niciodată, lucrările fiind abandonate fără motiv. Din cei 40 de km, doar 9 au fost asfaltaţi, pe restul fiind împrăştiat pietriş amestecat cu ciment. În 2014, sătenii din din Fizeşu Gherlii au protestat fiind nemulţumiţi de starea proastă a drumului judeţean care le străbate comuna. Aceştia s-au plâns că nu mai pot ieşi din case din cauza prafului de ciment, pe care sunt nevoiţi să îl respire. Lucrările au fost preluate de RAADPP.

Pe de altă parte, cei de la Kiat au spus că motivul real al încetării acestui acord îl reprezintă neplata lucrărilor executate.

Ulterior, CJ Cluj a remis un comunicat de presă în care se preciza că până în data de 28 februarie 2014 s-au plătit societăţii 2.388.239,28 lei, din care 2.306.600,17 lei reprezentând plăţi pentru lucrări executate şi acceptate la plată, şi restul pentru lucrări de proiectare, rămânând de plătit încă 527.176,38 lei.

„Motivele pentru care am reziliat contractul cu firma KIAT sunt arhicunoscute, în trei ani nu au fost capabili, sau nu au dorit, să termine nici un km de drum din contractul pe care l-a semnat cu fosta administraţie. În nici un caz nu poate fi vorba despre inexistenţa fondurilor necesare derulării contractului”, sublinia preşedintele CJ Cluj.