O suprafaţă de teren a devenit mărul discordiei între primarul Emil Boc şi omul de afaceri clujean, Gheorghe Buzdugan. Cel din urmă, acuză atât Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cât şi funcţionarii din cadrul instituţiei de abuz, ilegalitate şi fraudă, menţionând că primăria procedează într-o manieră comunistă.
Gheorghe Buzdugan acuză primăria că îi expropriază mascat un teren
Pe imobilul SC Bughero Exim SRL, deţinut de Gheorghe Buzdugan şi Cosmina Oana Pop, s-a prevăzut o servitute de utilitate publică cu o suprafaţă de 3.881 mp, lucru care din punctul de vedere al reprezentanţilor Bughero Exim este ilegal, acuzând primăria că acest teren, în proprietatea privată societăţii este expropriat mascat şi ilegal.
”Conform noii reglementări pe care aţi cuprins-o în PUG Cluj-Napoca, pe imobilul susbscrisei aţi prevăzut o servitute de utilitate publică cu o suprafaţă de 3.881 mp. Conform acestei servituţi dvs. aţi înţeles practic să expropriaţi mascat o suprafaţă de 3.881 mp din proprietatea privată a subscrisei, separat de faptul că reglementarea dvs. nu are niciun suport legal.
Servitutea dvs., astfel cum este cuprinsă la acest moment pe Careul 26 trece peste imobile existente de zeci de ani şi peste imobilul teren al subscrisei, imobil care a făcut anterior obiectul unor studii şi autorizaţii deja emise de dvs. în favoarea mea. Practic, prin această reglementare dvs. înţelegeţi atât să negaţi ceva ce deja aţi autorizat, cât şi să ignoraţi complet orice realitate de la faţa locului, totul culminând cu condiţionarea cedării de către noi a suprafeţei de 3.881 mp pentru a putea efectua orice alt demers urbanistic necesar bunei desfăşurări a activităţilor subscrisei”, se arată în plângerea prealabilă.
Primăria, acuzată că procedează într-o manieră comunistă
Raportat la această reglementare urbanistică, Buzdugan crede că primăria a încălcat mai multe elemente într-un mod extrem de abuziv.
”Servitutea dvs., astfel cum este reglementată, nu are ca fundament nicio documentaţie urbanistică valabilă care să justifice această necesitate (respectiv vreun PUZ care să justifice atât necesitatea, cât şi legalitatea trasării acestei servituţi pe terenul meu, proprietate privată).
Forul Judeţean contrazice reglementarea impusă de dvs. prin PUG (dvs. instituind o servitute pentru un transport cargo – transport cargo neautorizat nici de Aeroportul Internaţional Cluj, nici de Consiliul Judeţean, nici măcar de instituţia dvs.
Referitor la această servitute, contra celor susţinute de dvs., în realitate, discuţiile care nu s-au mai finalizat prin întocmirea vreunui PUZ, vizau o servitute supraterană, astfel imobilul subscrisei nefiind afectat pe suprafaţa delimitată în planşele dvs. PUG, în suprafaţă de 3.881 mp, ci doar de poziţionarea pe acesta a unor stâlpi de susţinere a unei pasarele – reprezentând acel transport Cargo. În cazul în care la baza emiterii PUG ar fi stat o documentaţie urbanistică aprobată (care să cuprindă această servitute cargo) subscrisa eram în situaţia în care trebuia să fiu de acord cu amplasarea acelor stâlpi de susţinere, element care s-ar fi concretizat de îndată. În schimb, alături de faptul că NU există o reglementare PUZ – care conform Legii 350/2001 trebuia obligatoriu a fi inclusă într-un nou PUG, acea reglementare inexistentă este inclusiv greşit desenată de dvs., respectiv ca vizând suprafaţa de 3.881 mp, nicidecum acei stâlpi necesari pentru construirea unei pasarele care să traverseze imobilul subscrisei.
Astfel, dvs. aţi înţeles să reglementaţi ceva ce nu există, regulamentul în plus (cu încălcarea gravă a dreptului de proprietate) o suprafaţă uriaşă care îmi aparţine ca aparţinând unei servituţi de utilitate publică, servitute inexistentă – nici în documente, nici în vreo propunere respinsă a vreunui solicitant. În cazul în care ar fi existat o astfel de documentaţie aprobată, anterior, dvs. ar fi trebuit să iniţiaţi procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publică – nicidecum să procedaţi într-o manieră atât de abuzivă asemănătoare perioadei comuniste, anterior anului 1989, când Statul Român lua proprietăţi privat de la cetăţeni şi de indisponibiliza. Prin reglementarea restrictivă pe care aţi impus-o, dvs. mă condiţionaţi de cedarea suprafeţei de 3.881 mp din propria mea proprietate pentru a putea să îmi exploatez restul proprietăţii, element inacceptabil din punct de vedere juridic”, se mai arată în plângere.
Prejudiciu de ordinul sutelor de mii de euro pe an
Pe lângă acuzaţiile de ilegalitate şi ”şantaj”, Gheorghe Buzdugan susţine că societatea pe care o conduce nu primeşte autorizaţia de construire pentru a-şi putea efectua lucrări de reabilitare, lucru ce îi afectează afacerile cu colaboratorii străini, provocându-i astfel prejudicii uriaşe.
”La acest moment, orice proiect pe care subscrisa doresc să îl dezvolt pe propria mea proprietate este complet blocat, dvs. ”şantajându-mă” de cedarea acestei servituţi ilegale către dvs., pentru a putea obţine orice fel de modificare pentru construcţiile pe care subscrisa le deţin pe terenul afectat de dvs. la acest moment. Mai clar, chiar dacă aş dori să efectuez lucrări de reabilitare la vreo construcţie existentă deja, subscrisa nu pot să îmi obţin autorizaţia de construire, aceasta fiindu-mi condiţionată, în mod direct de dvs., de donarea suprafeţei pentru servitute.
Ce este mai grav însă, având în vedere dimensiunile şi valoarea proiectelor pe care le desfăşor pe zona la care facem referire, îmi provoacă daune materiale uriaşe în fiecare lună. În acest sens, vă învederăm că subscrisa deţin la faţa locului inclusiv un hotel, hotel a cărui destinaţie am dorit să o modific, pentru a putea intra într-un parteneriat. La momentul solicitării actelor de schimbare de destinaţie, dvs. ca instituţie m-aţi informat că nu pot proceda la niciun demers până la donarea către dvs. a suprafeţei servituţii. Or, contractele de colaborare cu partenerii străini care doresc preluarea construcţiei-hotel şi schimbarea destinaţiei acestuia, vă dovedesc toate prejudiciile pe care mi le aduceţi lunar, prin imposibilitatea schimbării destinaţiei, echivalând cu o valoarea de 420.000 euro/an pierderi pentru subscrisa – aceasta fiind doar unul dintre prejudiciile de pe întregul imobil”, adaugă reprezentanţii Bughero Exim, reprezentanţi de doamna avocat, Crina Ioana Ciocian.
În acest context, Gheorghe Buzdugan îi cere lui Emil Boc să privească responsabil activitatea pe care au desfăşurat-o şi au avizat-o reprezentanţii primăriei pe terenul SC Bughero Exim SRL, solicitând astfel revocarea acelei servituţi de utilitate publică, acuzând din nou că reglementarea PUG-ului este greşită, amintind că primăria este singura responsabilă şi pentru prejudiciile aduse lui Buzdugan prin condiţionarea oricărei lucrări pe terenul lui de donare acestei servituţi către primărie. În consecinţă, Gheorghe Buzdugan cere ”radierea acestei erori materiale în cadrul Consiliului Local”.
Totodată, reprezentanţii Bughero Exim afirmă că îndrumarea spre calea instanţei de judecată, ar însemna pentru ei pierderea colaborărilor cu partenerii străini pe imobilul pe care le deţin pe terenul afectat, sume care implică sume de ordinul sutelor de mii de euro pe an.
Primăria îi dă cu flit lui Buzdugan
Chiar dacă Gheorghe Buzdugan i-a solicitat lui Boc ca situaţia creată să se abordeze dintr-un punct de vedere constructiv şi responsabil, consilierii locali au respins plângerea formulată de SC Bughero Exim SRL ca fiind nefondată, menţinându-se servitutea. În consecinţă, Direcţia Generală de Urbanism argumentează decizia:
”Servitutea de utilitate publică a fost instituită legal, conform Legii 350/2001, cu toate consecinţele ce decurg de aici şi are în vedere criterii deduse dintr-o viziune de ansamblu asupra dezvoltării oraşului. Aceasta e una din sarcinile esenţiale ale PUG pentru că asigură o dezvoltare sistematică, durabilă, eficientă.
Pe de altă parte, din analiza situaţiei concrete, rezultă că atât interesul public şi cel al deţinătoarei terenului pot fi materializate, armonizate, în interesul ambelor părţi. Prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU), Art. 25, se face trimitere la prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică:
”Autorizarea executării altor construcţii pe terenuri care au fost rezervate în planuri de amenajare a teritoriului sau în Planul Urbanistic General pentru realizarea de lucrări de utilitate publică, este interzisă. Prin lucrări de utilitate publică se înţeleg acele lucrări care sunt definite astfel prin art. 6 din legea 33/1994”. Aceasta implică obligaţia administraţia de a găsi, de comun de acord cu proprietarii, mijloace de compensare a intereselor acestora cum ar fi: schimburi de teren, achiziţionarea terenurilor de către autoritatea publică sau exproprierea pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Solicitarea, din păcate, se limitează la o abordare locală, fără a ţine cont de elementele arătate mai sus” .
Pe ei și pe mama lor de escroci .