La jumătatea lunii februarie s-a iscat un scandal de amploare la Cluj-Napoca în urma faptului că proprietarii unui teren privat din centrul oraşului, mai exact de pe strada Kogălniceanu, au tăiat mai mulţi arbori aflaţi in curtea lor. Gazeta de Cluj a discutat cu reprezentaţii proprietarului pentru a afla care este adevărul din spatele acestei acţiuni dar şi demersurile întreprinse de investitorii-proprietari în vederea construirii unui hotel pe suprafaţa respectivă.


Ca scurtă introducere, menţionăm că pământul respectiv a aparţinut în urmă cu aproximativ 200 de ani era de fapt o grădină unde se parcau trăsurile şi care era deţinută de contesa Bethlen şi familia acesteia.

Între timp terenul în forma lui iniţială a fost fragmentat. O parte din acesta a ajuns în urmă cu câţiva ani în  proprietatea lui Dumitru Rodean-ginerele lui Ghişe, cel ce deţine Hotelul Golden Tulip.

 

ONG din pălărie

În iunie 2014, Primăria Cluj-Napoca aprobă demolarea clădirii respective. Odată dată autorizaţia, beneficiarul în cauză era obligat doar să anunţe când o va demola. Zis şi făcut. Aceştia trimit o adresă la primărie şi se apucă de demolare cu câteva zile înainte ca înştiinţarea să fie recepţionată. Timp de două zile, muncitori experţi au demolat manual anumite părţi din clădire cu scopul de păstrare intactă, dat fiind faptul că erau considerate parte din istoria Clujului. Iar în alte două zile buldo-escavatoarele au intervenit şi au ras clădirea flată în paragină.  Dat fiind faptul că scandalul apărut în spaţiul public conţine informaţii precum faptul că acel imobil degradat era declarat monument istoric, precizăm că, potrivit documentaţiei, cu câteva luni înainte de demolare, în ianuarie-februarie 2014 Departamentul de Patrimoniu emit un răspuns ce are în vedere lămurirea acestui aspect: clădirea nu a fost listată la categoria monument istoric.

Ca prin minune, după ce lucrările de demolare s-au sfârşit, apare un ONG(surse spun că este afiliat familiei lui Kelemen Hunor şi controlat de fostul ministru al Culturii, Hegedus Csilla), mai precis Fundaţia Kelemen Lajos. Care susţine că au o cerere datată dinaintea începerii lucrărilor de demolare, dar imediat după parafa primăriei cum că acţiunea se poate desfăşura legalmente, prin care cereau clasarea imobilului la categoria monumente istorice.

Făcând o  paranteză, presupunem că respectivul ONG ar fi avut surse în Primăria Cluj-Napoca ce le-ar fi comunicat că Rodean şi Ghişe se pot apuca de demolări. Şi aşa a apărut adresa de clasare. De ce este plauzibilă această presupunere? Vă dăm câteva motive. În primul rând, un om normal nu are cum să ştie că se demolează o clădire dacă nu are legături cu cei în cauză sau dacă nu vede cu ochii lui că se fac astfel de lucrări. În cel de-al doilea rând, chiar dacă cererea de clasare a imobilului la categoria monumente istorice s-a făcut înaintea demolării, solicitarea a fost redactată şi trimisă la primărie după ce administraţia şi-a dat acordul şi exact pe ultima sută de metrii, când-pentru că pe beneficiari nu i-au anunţat, nu se mai putea face nimic. Desigur planează suspiciunea ca toate acestea să fi fost o capcană, dat fiind că din 2008 de când se ştia că urmează să se facă acel hotel, nimeni nu a cerut clasarea până acum.

kogalniceanu 2

Vecinul se plânge, vecinul verifică

Primele demersuri împotriva celor care s-au opus proiectului de construirea a hotelului(aflat pe Avram Iancu nr 23-25) se numără cel făcut de Mihai Wittenberg, vecin cu terenul în cauză, dar care locuieşte la nr.8 de pe strada Kogălniceanu. Care ulterior a fost desemnat în comisia de supraveghere arheologică pentru lucrările de expertiză a elementelor istorice din respectiva suprafaţă. S-au găsit atunci mai multe elemente ce pot fi independent declarate istorice, însă nu şi imobilul.

Astfel că, beneficiarii au încheiat un contract cu cei de la Academia Româna Arheologică, unde cei din urm au efectuat lucrări de exploatare. În urma acestor demersuri s-au găsit elemente istorice precum monede vechi sau morminte din secolele anterioare. După ridicarea acestora, s-a efectuat procedura de descărcare a obligaţiilor pentru clădire. Cu alte cuvinte, proiectul putea să continue.

Beneficiarii obţin într-un final un aviz de la Minister pentru construirea hotelului respectiv, însă aprobă un plan cu trei subsoluri, un parter, două etaje retrase. Toate acestea se întâmplau în 2014.

În următorul an, cu dosarul depus reprezentatul beneficiarilor este chemat într-o comisie la primărie, unde i se respinge cererea de aprobare aviz de construcţie, pentru simplul motiv(întemeiat) că planul hotelului includea două subsoluri-un demisol, un parter, două etaje şi două etaje retrase. Însă şi aici se complică lucrurile deoarece, acel subsol dacă este evaluat din partea opusă a terenului se cotează ca demisol, dat fiind nivelul la care se află în raport cu strada.

Astfel s-a revenit  la  Minister pentru a se modifica acel subsol cu demisol, iar aceştia au emis o adresă prin care explicau valabilitatea ambelor variante în contextul calculării punctelor de pornire de pe cele două margini opuse ale terenului: cea faţă de care terenul este mai jos şi ce faţă de care terenul este la acelaşi nivel.

kogalniceanu 1

Copacii, bată-i vina…

Mărul discordiei îl reprezintă că după ani de drumuri efectuate de beneficiari şi reprezentanţii acestora pentru 33 de arbori situaţi pe terenul respectiv, s-a efectuată tăierea lor.

Potrivit acestora, toate instituţiile la care au făcut adrese pentru a afla dacă acei copaci sunt protejaţi prin lege, iar conform documentelor prezentate de aceştia s-a confirmat că nu fac parte dintr-o specie ocrotită sau care să fie în administrarea celor de la Mediu, Garda Forestieră ori Spaţii Verzi Cluj-Napoca.

Locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8 au făcut o adresă publică prin care reclamă că respectiva grădină de pe Avram Iancu a fost tăiată abuziv şi ilegal. Ei au mai spus că s-au şi adresat instanţei pentru a cere anularea autorizaţiei de construire (acţiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj în 6 februarie 2017) pentru hotel.

“Aici există cel mai bătrân salcâm japonez din Transilvania 150-200 ani conform specialiştilor USAMV şi Fac. de Biologie UBB, care este acum un ciot de 2-3 metri. Această Gradină este lipită de imobilul nostru care este construit pe vechiul zid de apărare al cetăţii medievale a Clujului. Am sunat la 112 dar Poliţia Cluj şi Poliţia Locală ne-au spus că există toate avizele necesare pentru aceste acţiuni. Există o AC nr. 1218 din 05.10.1015 emisă de Primăria Cluj pentru construire a unui hotel 2S-P-2E-2ER la această adresă, pentru care există o acţiune de anulare în instanţa la Tribunalul Cluj nr. 940/117/2017. Ne-am informat în legătură cu avizele de tăiere de arbori consultând serviciul spaţii verzi al Primăriei Cluj-Napoca, dar acest serviciu ne-a confirmat faptul că ei nu au dat nici un aviz de tăiere la această adresă şi ne-au confirmat şi faptul că această gradină este un fel de monument natural al Clujului (neoficial) şi de asemenea ştiau de existenţa unui proiect al USAMV Cluj de transformare a grădinii într-o Gradină Botanică Publică. Se pare ca la dosar există o expertiză pentru aceşti arbori din care ar reieşi că aceştia sunt bătrâni şi putrezi. A se vedea fotografiile care contrazic acest lucru. Investigând avizele care au fost primite pentru aceasta AC emisă de Primăria Cluj cu ajutorul avocatului care ne reprezintă, am realizat că proprietarii imobilului de pe str. A, Iancu 23-25 s-au prevalat de un aviz de mediu primit pentru imobilul de la nr. 25 după care au alipit terenurile de pe str. A. Iancu 19-25, şi s-au folosit de acel aviz pentru obţinerea AC emisă de primărie. Suntem in situaţia disperată în care suntem nevoiţi să facem o plângere penală pentru aceste fapte la Parchetul Cluj şi să sesizăm Instituţiile Statului: Garda de Mediu, Agenţia de Mediu, Garda Forestieră, Primăria Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, presa locală şi mai ales Prefectura Cluj, având în vedere că această grădină istorică a fost cândva «Grădina Prefecturii Cluj» iar la nr. 19 este «Casa Călăului» care a fost demolată fără nici un fel de autorizaţii în urma unui incendiu”, au arătat locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8.

Însă lucrurile stau altfel. În raportul de expertiză pentru arborii în cauză, inginerul Ilie Covrig-specialist în sivicultură, concluzionează: ”Nu sunt cotate existenţa unor exemplare cu valoare deosebită, din punct de vedere al speciei sau valorii peisagistice(ornamentale). Starea de vegetaţie a exemplarelor din incinta imobilului de pe strada Avram Iancu 23-25, impune extragerea exemplarelor uscate sau în curs de uscare. Exemplarele adiacente(din apropierea străzii), care afectează siguranţa reţelei electrice aeriene, trebuie extrase având în vedere Ordonanţa 4/2007. Exemplarele de salcâm japonz, în raportul cu modul de dezvoltare(coroana largă şi deasă) şi starea de vegetaţie(vizibile semne de declin fiziologic), pun în pericol atât reţeaua electrică cât şi imobilul de pe str. Kogălniceanu de la nr 6-8(fix adresa locatarilor ce se opun cu tăierea arborilor)”.

Deci cu alte cuvinte, scandalul a fost iniţiat de către maghiarii din zonă pentru a proteja ceva ce le dăunează locuinţelor şi pentru a protesta realizarea respectivului hotel.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.