Afacerea Codec trimite primariile in instanta

Marius Nicoară, Călin Platon, şefii IPJ, parte din “protocolul” Codec. Marius Nicoară: “Voi face o interpelare împotriva ANRMAP pentru abuzul pe care îl face”. Alin Tişe: “Radarele nu mai funcţionează acum pentru că Ministerul Administraţiei şi Internelor a decis că sunt ilegale, aşa cum am spus eu de mult timp”

Afacerea Codec creează probleme primăriilor clujene. Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) cheamă în instanţă toate primăriile pe raza cărora s-au amplasat camere de supraveghere. Nerespectarea legislaţiei în materie de achiziţii publice ar putea să le creeze primarilor probleme serioase, în timp ce acţionarii firmei Codec sunt feriţi de griji. Contractul cu SC Codec Spat SRL a fost semnat în timpul mandatului fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj (CJ Cluj), Marius Nicoară. Acesta a declarat faptul că nu există niciun motiv pentru care să se fi organizat licitaţii, pentru că numai cu firma Codec s-a putut ajunge la un numitor comun. “Din punctul meu de vedere, primăriile nu aveau de ce să organizeze licitaţii, pentru că nu au achiziţionat nimic. Eu voi face o interpelare împotriva ANRMAP pentru abuzul pe care îl face. Au fost două firme la momentul respectiv. Una dintre ele a venit cu o propunere, dar nu s-a putut ajunge la nişte termeni acceptabili. Codecul a venit şi a oferit un element de sprijin, a fost un lucru pentru care nu trebuia să licităm. Nu trebuia organizată licitaţie nici înainte de a se semna protocolul dintre Consiliul Judeţean Cluj, Inspectoratul de Poliţie Judeţean şi Codec Spat şi nici după acest moment nu aveau de ce să fie organizate licitaţii”, a declarat Nicoară. Cu toate acestea, protocolul dintre CJ Cluj a fost anulat încă de vara trecută de către actualul preşedinte al CJ Cluj, Alin Tişe. Tişe este de părere că numai prin intermediul instanţei se pot anula contractele dintre primării şi SC Codec Spat SRL. “Camerele de supraveghere nu mai funcţionează acum pentru că Ministerul Administraţiei şi Internelor a decis că sunt ilegale, aşa cum am spus şi eu acum mult timp. Noi, CJ Cluj, am ieşit din protocol anul trecut, în vară. Acum, ANRMAP îi acţionează în judecată, dar, din câte ştiu eu, sancţiunile către primării sunt prescrise din punct de vedere juridic, în sensul că au trecut câţiva ani de când au fost instalate şi nu mai poţi să soliciţi banii încasaţi de primării. Eu ştiu că m-am uitat pe situaţii şi aşa am văzut, că nu mai pot cere banii înapoi. Probabil acum ANRMAP a început acţiunea pentru a remedia situaţia din punct de vedere juridic, să nu mai existe situaţii asemănătoare pe viitor. Pe de altă parte, fiind vorba de un contract între părţi, care e în vigoare, deoarece contractele dintre primării şi firmă sunt în vigoare, trebuie reziliat de o instanţă judecătorească. Toate contractele încheiate de primării sunt în vigoare, radarele nu mai funcţionează pentru că poliţia nu a mai acceptat colaborarea”, a declarat Tişe.

Contractul Codec. Impus sau nu?

Reporterii Gazetei de Cluj au discutat cu primarii comunelor clujene pe raza cărora au fost amplasate radarele fixe de la Codec. Edilul comunei Sănduleşti, Florin Pădurean, a declarat că acest contract a fost “impus”. “S-a organizat o şedinţă la Prefectură, unde au fost chemaţi toţi primarii de pe E60. La şedinţă a fost prefectul, preşedintele CJ Cluj, şefi din Poliţie, jurişti de la Prefectură şi de la CJ Cluj. Pe vremea PNL, au fost semnate contractele, ne-au adunat pe toţi la Prefectură şi ne-au spus că trebuie puse în aplicare. Dacă am primit “indicaţii” că trebuie puse, le-am pus. Ce era să fac? Eu degeaba am zis că am vorbit cu un jurist şi nu e bine, că mi-au zis că nu e treaba mea. Ce soluţii puteam eu să găsesc dacă mi s-a spus că nu e treaba mea? Ei îmi dau mie ce au de dat şi gata, cam aşa a decurs treaba”, a declarat Pădurean. Primarul din Tureni, Mănăilă Elena Daniela, a declarat că nu cunoaşte termenii şi modul în care a fost semnat contractul, în condiţiile în care, atât ea cât şi comuna pe care o „păstoreşte”, ar putea avea de suferit de pe urma contractului cu Codec Spat SRL. „De ce mă întrebaţi pe mine despre un contract care s-a încheiat când eu nu am fost aici? Habar n-am, eu când am venit anul trecut la Primărie am luat toate contractele şi l-am întrebat pe secretar dacă sunt probleme, inclusiv cu contractul Codec. Mi-a spus că e în regulă, că există sentinţă judecătorească, definitivă şi irevocabilă. Ce a fost înainte, nu ştiu. Poate că, dacă nu era sentinţa, mă interesam de contract, dar aşa nu mai avea rost. Nu ştiu cum a venit contractul în Tureni, o să vedem ce zic judecătorii. Nu e problema mea, nu ştiu dacă trebuia sau nu organizată licitaţie, dar nu mă interesează, chiar nu ştiu ce a fost. Cu ce să fie de vină Primăria? Că a fost Codec, Primărie, IPJ. Că au fost sau nu instalate legal nu ştiu, dar utilitate a fost, acum, de când au fost anulate, e dezastru”, a precizat Mănăilă. La polul opus, se situează comuna Izvorul Crişului. Primarul Ioan Antal a fost cel care i-a contactat pe cei de la Codec şi le-a solicitat amplasarea camerelor în comună. „Am auzit că s-au montat în Tureni şi m-am interesat care e situaţia şi cum putem să montăm şi noi camere ca să mai temperăm traficul, pentru că sunt şi chioşcurile cu produse de artizanat aici şi este foarte periculos. I-am sunat pe cei de la Codec, le-am explicat situaţia, i-am întrebat dacă se poate rezolva această problemă şi mi-au spus că da. M-au căutat cu oferta, am început demersurile şi cam asta a fost tot. Până nu ne-a atacat presa, totul a fost bine. Eu aş dori să vină presa să stea o oră la noi în comună şi apoi să judece dacă au fost utile sau nu aceste radare”, a declarat Antal. Primarul din Izvorul Crişului a precizat faptul că el a încheiat contractul cu SC Codec Spat SRL în baza Legii 215/2003. „Eu ştiam, din auzite, că situaţia nu este tocmai legală, dar eu nu am luat în considerare legea achiziţiilor publice. Noi am mers pe Legea 215/2003, deci pot să spun că, parţial, a fost legal. Eu ştiu că sunt anumite paragrafe pe care nu le-am luat în considerare când am semnat contractul de participaţiune. Hotărârea a fost luată de Consiliul Local, deci nu văd de ce ar fi acuzată Primăria. Noi avem hotărârea Consiliului Local. Legea achiziţiilor publice a apărut după ce am încheiat noi contractul. Dacă judecăm după Legea 215, atunci e legal, pentru că e hotărârea Consiliului Local. Dacă mergem pe legea achiziţiilor publice, nu e legal, pentru că nu a fost organizată licitaţia publică. Când am făcut noi contractul, nu era nicio altă firmă care să se ocupe cu aşa ceva. Când au văzut că la Codec merge bine, multe firme s-au trezit că poate să fie o afacere profitabilă”, a mai precizat Antal.

Amenzile şoferilor, salvarea comunelor

Utilitatea camerelor de supravegheat nu poate fi contestată. Problema este modul în care aceste camere au fost instalate. Realitatea ne-a arătat că numărul accidentelor a scăzut simţitor în acea perioadă, la fel ca şi numărul morţilor din accidente rutiere. Mai mult, în bugetul local al comunelor au intrat fonduri deloc neglijabile. Din aceşti bani s-au reparat şcoli, s-a investit în infrastructură, s-au realizat lucrări de alimentare cu apă şi de iluminat stradal. În comuna Sănduleşti, în cei aproximativ doi ani, cât au funcţionat camerele, au intrat în bugetul comunei aproximativ 1,6 milioane lei. Din aceşti bani, s-a realizat o parte din lucrarea de alimentare cu apă a comunei. „La noi trebuiau să se monteze două radare, în final au montat unul singur. Din câte ţin eu minte, cam 1,6 milioane de lei s-au încasat, din care am făcut alimentarea cu apă. În prima lună, după ce au fost instalate, intrau 80 mii lei pe lună. Pentru Copăceni au fost bune camerele, pentru că e pantă şi mergeau cu viteză şoferii. Când a venit ANRMAP în control, i-am intrebat care e problema, nu se cotizează sau de ce sunt supăraţi. Probabil acum sunt alte interese politice la mijloc şi din cauza asta se face scandal. Cum sunt interesele, aşa decurge şi acest proces. Eu aştept să mă cheme şi voi spune ce s-a întâmplat, le arăt protocoalele. Au funcţionat doi ani şi nu a spus nimeni nimic. Asta este, pentru cât am greşit eu, voi plăti. Au fost ANRMAP în control, dar nu am primit nicio amendă. Nu ştiu de ce nu am fost amendaţi, nu am întrebat. Eu ştiu că acum sunt urmărit penal. Au fost cei de la Economic şi din Turda şi din Cluj-Napoca, a fost şi un comisar din Bucureşti. Aştept să mă cheme în instanţă, să le arăt protocolul semnat între CJ Cluj, Poliţie şi Codec. Era semnat înainte să fi fost noi de acord cu camerele”, a declarat Pădurean. În comuna Tureni, banii încasaţi din amenzi au fost folosiţi pentru asfaltarea drumurilor, s-a instalat iluminat stradal în Mărtineşti şi s-au reparat şcoli. Mai mult, aceşti bani ajutau comuna să se descurce din punct de vedere financiar. În prezent, potrivit lui Mănăilă, sunt şanse mari să se oprească iluminatul stradal pe drumurile naţionale, din lipsă de fonduri. „Banii au fost investiţi în lucrări publice. În iluminatul public de la Mărtineşti, asfaltare, reparaţii la şcoli. Am început să fac o parcare ca să pot monta o staţie de autobuz, pentru că în Mărtineşti nu există acostament. Urma să remediem multe probleme, parapeţi pentru trotuare, scurgeri de apă, eram mai multe planuri. De când nu mai sunt camerele, în sat trebuie să opresc iluminatul stradal, pentru că nu mai sunt bani. Cu ajutorul camerelor nu erau nici accidente, erau ajutaţi şi locuitorii comunei, dar toată lumea comentează fără să ştie care e situaţia. Probabil că primarul s-a bucurat că mai vine un ban şi se remediază situaţia traficului şi nu s-a mai gândit ce şi cum e cu contractul”, a declarat Mănăilă. Singura comună în care banii nu au fost investiţi în ceva concret este Izvorul Crişului. Aici, suma încasată a fost de 45 mii de lei şi a fost folosită numai pentru completarea bugetului local. „Banii care au intrat în contul Primăriei din amenzi au fost cuprinşi în bugetul local, nu au avut o destinaţie specială. Au fost 45.000 de lei, deci numai cât s-a completat bugetul local, nu era o sumă pe care să o putem canaliza pe un proiect anume. Nu a fost nicio investiţie concretă”, a declarat Antal.

Primarii duc dorul camerelor

În unanimitate, primarii au declarat că se simte lipsa camerelor de supraveghere. Indiferent de procentele primite de primării, radarele fixe au fost de un real folos comunelor. Prima întrebare a primarului din Izvorul Crişului a fost „Cum puteţi să mă ajutaţi să le instalăm înapoi?”. Problema accidentelor a reapărut în ultimele luni, iar primarii consideră că singura opţiune pentru a le stopa sunt radarele fixe. Antal a declarat că a solicitat ajutor din partea Poliţiei şi a statului pentru a tempera şoferii vitezomani, dar nu au fost rezultate vizibile. „În primele şase luni de funcţionare a camerelor, au venit 10 – 20 de amenzi lunar, dar pe urmă au scăzut. Eu m-am bucurat că şoferii au început să circule regulamentar, pentru că dinspre Cluj se circula cu viteză foarte mare, făceau raliuri. Eu am solicitat şi statului român ajutor, dar vin cu radarul, stau zece ore, primul şofer primeşte amendă şi restul nu, pentru că îşi fac semne şoferii. Altă soluţie nu am avut. Eu, până nu am auzit de radarele din Tureni, nici măcar nu ştiam că există astfel de radare”, a mai precizat Antal.

Cine-mparte, parte-şi face

Totuşi, chiar dacă primăriile unde au fost instalate radarele fixe au adus avantaje substanţiale bugetelor primăriilor, „potul cel mare” l-a luat Codec.  În Sănduleşti, Codec a oferit primăriei, în prima fază, 51 % din contravaloarea amenzilor. După puţin timp, în bugetul comunei Sănduleşti au început să intre numai 35 %. „Consiliul Judeţean ne-a prezentat firma, iar Codec a venit ulterior cu contractul. În prima fază, în contract se preciza ca noi să încasăm 51 %, iar Codec 49 %. După câteva luni, au venit şi ne-au spus că nu mai fac faţă la cheltuieli şi, la o şedinţă de Consiliu Local, s-a decis să fie 35 % pentru noi şi 65 % pentru Codec. Consilierii au decis că e mai bine aşa, decât nimic”, a declarat Pădurean. În Tureni, contractul iniţial prevedea ca banii să se împartă egal între comună şi Codec. La fel ca şi în cazul comunei Sănduleşti, după câteva luni, contractul cu Tureni a fost modificat, iar Codec a început să primească 60 %. Primarul din Izvorul Crişului a declarat că, în comuna păstorită de el, au fost modificări pe parcursul contractului. „În bugetul local au intrat 40 % din valoarea amenzilor, iar restul de 60 % intrau la Codec. Nu am avut timp să semnăm un act adiţional ca să modificăm procentul primit, pentru că a fost foarte scurtă perioada, nu am reuşit nici măcar să cerem sau să propunem noi altceva. Dacă se va urmări, o să se convingă toată lumea că, în momentul în care am încheiat eu contractul, în 2006, când au început negocierile, nu era nicio altă companie care să se ocupe cu aşa ceva şi nici măcar legea achiziţilor publice nu exista”, a declarat Antal.

ANRMAP a aplicat comunei Tureni o sancţiune de 5000 de lei pentru că a încălcat Legea Achiziţiilor Publice. Această amendă s-a transformat însă în avertisment, potrivit primarului comunei Tureni. Acest aspect o îndeamnă pe Mănăilă să considere acest subiect închis. “Eu mă gândesc că, dacă era foarte grav, nu se transforma amenda în avertisment, ci se anula contractul cu Codec. Noi abia săptămâna trecută am primit în mod oficial o adresă prin care ni s-a comunicat că s-a anulat protocolul. Poveşti au fost, dar, până săptămâna trecută, nu a fost nimic oficial. Oricum, la noi nu mai poate să fie un proces, pentru că avem deja o decizie judecătorească irevocabilă. Imediat după ce au fost instalate camerele, Primăria Tureni a dat în judecată ANRMAP şi am avut câştig de cauză”, a conchis Mănăilă. În Sănduleşti şi în Izvorul Crişului au fost controale ANRMAP, dar nu s-au aplicat sancţiuni.

Afacerile dubioase marca Codec au fost prezentate pe larg în paginile Gazetei, reporterii noştri arătând modalitatea prin care patronii acestei societăţi au reuşit să pună mâna pe banii vitezomanilor. Având ajutor politic, Bela Urasi & Co. au reuşit să facă în aşa fel încât să-şi adjudece acest serviciu extrem de bănos, fără licitaţie. La momentul respectiv, autorităţile locale au precizat faptul că nu s-a organizat nicio licitaţie pentru că nu existau firme concurente, singura societate care avea posibilitatea de a instala asemenea instalaţii fiind firma Codec. Totuşi, există patru firme care pot să realizeze acest serviciu. Astfel, pe lângă societatea Codec, pe piaţa de profil mai activează societatea Benefic din Cluj, firma Gatso din Olanda şi firma Vitronic din SUA. Conform specialiştilor, cele mai performante radare sunt cele ale companiei americane, acestea putând „fenta” detectoarele de radar.

Prefectul Clujului din acea perioadă, Călin Platon, neagă acuzaţiile potrivit cărora a fost implicat în semnarea protocolului cu SC Codec Spat SRL. „Eu nu am nicio legătură cu chestia asta. Eu nu ştiu ce spun primarii, contractul a fost încheiat între CJ Cluj, Poliţie şi Codec. Nu am avut nicio legătură cu contractul, Instituţia Prefectului nu a fost parte la acest contract, nici măcar nu a fost prezentă ca şi consultant”, a declarat Platon.

Silvia Boncuţiu