Afacerile bistritene, in picaj maxim
Gazeta de Bistrita va prezinta graficul evolutiei afacerilor principalelor firme bistritene in anul fiscal 2011 conform declaratiilor depuse la Ministerul Finantelor. Daca unele societati au iesit pe plus, cele care s-au riscat investind mai mult in domeniul politic, cum ar fi Metropolis, a avut un profit de 232 de ori mai mic ca in 2010. In continuare, va prezentam principalele afaceri ale firmelor bistritene si cine a iesit pe plus si pe minus.
Metropolis Grup, una dintre cele mai cunoscute firme bistritene, printre putinele care au devenit cunoscute si la nivel national a avut o scadere a profitului de 232 de ori. Astfel, daca in 2010 a avut un profit de 20 de milioane, profitul companiei din 2011 a fost de 86.421 lei. Cifra de afaceri a companiei nu a scazut atat de mult, ea fiind de 39 de milioane in 2011 in comparatie cu 64 de milioane in 2010.Actionarii societatii sunt Chifa Radu si Rus Petru.
Liberalii pe crestere
O alta firma cunoscuta in Bistrita pentru sumele mari pe care le incaseaza, Betak SA, a avut o crestere a cifrei de afaceri si a profitului, dar o crestere si a datoriilor. Astfel, daca societatea a avut in 2010 o cifra de afaceri de 28 de milioane, in 2011 a realizat o cifra de afaceri de 34,5 milioane. Profitul a crescut de la 750.000 de lei la 1 milion, iar datoriile de la 17 la 23 de milioane. Reamintim ca societatea a finantat in trecut PNL cu 7.500 de lei. Administratorii societatii sunt KOCSIS JOZSEF, BULEA CAIUS CASIU, BULEA DANIELA, POP MIHAELA ADELA si CANEA SIMONA LIGIA. Societatea Betak Eurometal are ca actionar Betak SA si are printre actionari pe: REBREAN TEODOR, PETRI EMIL, SPIRIDON GHEORGHE, MATE AURELIA, MURESAN MARINEL, ZEGREANU MIREL AUREL, SANDRU GHIORGHE, LECHINTAN CRISTIAN GABRIEL, BULEA DANIELA si CANEA SIMONA LIGIA.
Raal, crestere a cifrei de afaceri, profit pe minus
Cunoscuta societate bistriteana Raal, care are ca domeniu de activitate “Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule”, a avut o crestere a cifrei de afaceri de la 130 la 163 de milioane, insa profitul a scazut in 2011 de la 11 la 2,8 milioane. Datoriile companiei au ramas cam la acelasi nivel, insa se poate observa o usoara scadere de la 122 la 120 de miliioane de lei. Unul dintre actionarii RAAL este Societatea de Investitii Financiare(SIF) Banat Crisana.
Fabrica de la Prund, ilegala
Noua fabrica de sisteme de racire RAAL de la Prundu Bargaului functioneaza in ilegalitate, se relata intr-un articol anterior din Gazeta de Bistrita. Companiei bistritene ii lipseste atat acordul de mediu cat si certificatul de urbanism asta in conditiile in care fabrica de la Prund a fost renovata, extinsa si functioneaza inca de la sfarsitul anului trecut. Garda de Mediu a sanctionat societatea luna trecuta cu o amenda in valoare de 80.000 de lei, iar acum ii va suspenda activitatea.
Compania RAAL, producatorul bistritean de sisteme de racire si schimbatoare de caldura pentru echipamente industriale si auto, are mari probleme cu legalitatea functionarii noii fabrici de la Prundu Bargaului. Societatea a achizitionat in urma cu cativa ani activele lichidatorului Hicart, care de asemenea a intampinat serioase probleme legate de mediu de a lungul anilor. Fabrica de la Prundu Bargaului a fost deschisa in luna noiembrie a anului trecut asta in conditiile in care nu au toata documentatia ceruta de legile in vigoare.
Fara certificate de urbanism
In urma cu doi ani RAAL a inceput lucrarile de renovare si extindere a fostei fabrici de hartie de la Prund, fara a avea insa certificat de urbanism. Potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, Certificatul de urbanism este actul de informare emis de administratia publica locala prin care aceasta fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabileste cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii. Conform primarului comunei Prundu Bargaului, Ilie Vlad, primaria nu a eliberat decat un certificat de schimbare de destinatie pentru acel imobil, nicidecum unul de urbanism. Tot primaria a mai eliberat o autorizatie pentru renovarea actualului imobil, dar nu si unul pentru extindere. Totusi cei de la RAAL au extins constructia deja existenta. In mod normal societatea avea obligatia conform legii sa solicite un certificate de urbanism inainte de a incepe orice fel de lucrare la acel imobil, asta in conditiile in care legea cere existenta unui certificate de urbanism pentru montarea unui simplu banner publicitar.
Probleme de mediu
Societatea RAAL a fost sanctionata luna trecuta de Garda de Mediu Bistrita cu o amenda in valoare de 80.000 de lei pentru lipsa acordului de mediu cat si pentru nerespectarea conditiilor prevazute in procesul verbal de licitatie si adjudecare incheiat cu Hicart. In acest proces verbal era prevazut ca societatea care preia activele are obligatia de a curata solul poluat cu produse petroliere de fosta fabrica de hartie. Legea spune clar ca acordul de mediu este actul emis de autoritatea competenta care se elibereaza titularului inca din faza de proiect pentru realizarea proiectului din punct de vedere al protectiei mediului. Conform comisarului sef Ioan Bors locatia este verificata de zece ani, insa problemele sunt departe de a fi remediate. “De zece ani facem controale in zona. RAAL a cumparat doar o parte din fosta fabrica, dar tot nu a respectat prevederile procesului verbal, desi si-au asumat responsabilitatile. Au spus initial ca nu stiau ca trebuie sa plateasca. Intr-adevar este vorba de o suma foarte mare de bani, dar trebuie sa respecte legea. Noi i-am amendat cu 80.000 de lei in martie pentru lipsa acordului de mediu si nerespectarea prevederilor procesului verbal. Conform legii, ei functioneaza ilegal. Incercam sa-i aducem pe fagasul cel bun pentru ca vor asigura multe locuri de munca in acea zona. Totusi o sa trimit pe cineva saptamana aceasta (saptamana trecuta n.r.) sa suspende activitatea de la fabrica de la Prund, pana vor intra in legalitate, adica pana la obtinerea acordului de mediu”, a declarat Bors. Dupa obtinerea acordului de mediu cei de la RAAL vor trebui sa obtina si autorizatie de la mediu pentru a functiona in parametri legali. Autorizatia de mediu va fi insa ceva mai greu de obtinut, asta in conditiile in care solul este puternic poluat, iar cei de la RAAL nu au binevoit sa remedieze problema desi sunt in posesia terenului de mai bine de doi ani.
Teraplast, profit in scadere dramatica
Cunoscuta societate bistriteana Teraplast a avut un profit cu 20 de milioane mai mic in 2011 decat in 2010. Astfel, daca in 2010 a avut 6 milioane profit, in 2011 a avut un profit negativ de -14 milioane. Cifra de afaceri a ramas la acelasi nivel, de aproximativ 209 de milioane, iar datoriile au scazut cu 8 milioane pana la 102 milioane. Administratorii societatii GROSAN GHEORGHE, GOIA DOREL, PALFI MAGDA EUGENIA, VICIU EMANOIL IOAN si CIOCARLAN LAURENTIU GABRIEL.
Leoni, in topul greilor
Firma cu capital german Leoni, care are ca domeniu de activitate “fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule”, a avut o cifra de afaceri similara ca cea din 2011, iar profitul a fost mai mare. Astfel, daca societatea a avut in 2010 un profit de 14 milioane, iar in 2011 un profit de 16 milioane. Cifra de afaceri a societatii s-a ridicat la valoarea de 664 de milioane, cu 1 milion mai mult decat anul precedent, iar datoriile au scazut de la 138 la 128 de milioane.
Firma la care a lucrat Cretu, pe crestere
Societatea care l-a promovat pe actualul edil al Bistritei, Ovidiu Cretu, respectiv Comelf SA, a avut in 2011 o crestere a indicatorilor financiari. Societatea a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de la 109 la 142 de milioane de lei, iar profitul a crescut de la 520.000 la 923.000 de lei. Datoriile societatii au scazut cu 2 milioane pana la valoarea de 50 de milioane de lei. Printre actionarii societatii Comelf Energy, printre a carui actionari se afla si Comelf SA, se numara POP VIOREL MIRCEA, CENUSA GHEORGHE, STOIAN DORIN RADU, SERBAN MARCELA si KOZUK ANDREI IOAN.
Comelf, prima iubire a lui Ovidiu Creţu
Actualul primar al Bistriţei şi-a inceput cariera profesionala la SC Comelf SA, una dintre cele mai mari companii din judeţ, societate care se ocupa cu fabricarea de maşini şi utilaje pentru lucrari terasiere şi nu numai şi locul intai in Top Afaceri Romania pe judeţul Bistriţa-Nasaud. Dupa absolvirea Facultaţii de Mecanica din cadrul Universitaţii de Mecanica din Cluj Napoca, in 1977, actualul primar a profesat pana in 1995 ca inginer SC COMELF SA Bistriţa. Timp de un an, intre 1996 şi 1997 a fost Şef Serviciu Comercial in cadrul SC COMELF SA Bistriţa urmand ca timp de trei ani, intre 1997 şi 2000 sa deţina funcţia de Director General al SC ITALROMA SRL. Intre 2000 şi 2004 revine in activitatea administraţiei locale ca viceprimar al municipiului Bistriţa timp de un an iar apoi ca şi consilier local. In 2001 este numit manager de fabrica in cadrul SC COMELF SA, funcţie la care renunţa in anul 2004 pentru a fi Senator in Parlamentul Romaniei.
In anul 2008 Ovidiu Creţu a fost ales primar al municipiului Bistriţa, pastrand insa relaţiile de afaceri şi politice cu firma Comelf SA. Astfel, Ovidu Creţu deţine la Comelf SA şi la SSIF Broker SA Cluj aproximativ 45.000 de acţiuni, de la Comelf SA primin in anul 2009 nu mai puţin de 127.140 de lei drept dividente. Demn de amintit este şi faptul ca Ovidiu Creţu, la cei 3200 de lei pe care ii caştiga lunar, este cel de-al 16 lea primar din ţara dupa veniturile realizate sub forma de stat de plata.
Asociaţii lui Creţu, implicaţi in una dintre cele mai dubioase privatizari
Conform datelor furnizate de site-ul de specialitate listafirme,ro, conducerea SA Comelf SA este formata din Milea Voinea, Parvan Nicolae, Cristian Stoian Dorin, Savu Constantin şi Babici Emanuel, iar ca persoana juridica este asociat Uzinsider SA.
Practic, compania este controlata de doua persoane fizice, Constantin Savu şi Emanuel Babici, care deţin, prin firma Uzinsider Bucureşti, 76,78% din acţiuni. Savu are 29,36% din titlurile Uzinsider, iar Babici deţine 21,05% din acţiuni. De numele celor doi oameni de afaceri se leaga una dintre cele mai controversate privatizari, şi anume ce a combinatului Siderca SA, care a ţinut capul de afiş al ziarelor.
Babici Emanuel a ocupat in perioada 1990-1991 funcţia de Ministru Adjunct şi Secretar de Stat la Ministerul Industriei. In perioada comunista, pe cand nimeni sau aproape nimeni nu putea parasi ţara, regimul reglemetand foarte dur plecarile cetaţenilor in strainatate de teama dezertarii, Babici Emanuel s-a aratat de incredere partidului, fiindu-i admise diverse deplasari in strainatate pentru “specializare”. Astfel, am aflat faptul ca cercetatorul Babici s-a deplasat pentru studii in SUA, perioada 1983-1986 şi a fost şef de şantier la Centrala Ghelende din Turcia şi şef al şantierului Sanjar din Irak, in perioada 1989-1990. De amintit este faptul ca in firma Uzinsider SA, controlata de Babici impreuna cu Savu, una dintre persoanele juridice asociate este firma Siderca SA .
Tiberiu Hrihorciuc
Sursa: Gazeta de Bistrita
