AKH Viena, zguduit de un megascandal! Profesorul Michael Gnant făcea chirurgie doar în acte, pacienții erau operați, de fapt, de asistenți

1089
În vreme ce România se află într-o continuă criză în ceea ce privește specialiștii în chirurgie, nu pentru că ei nu ar exista, ci pentru că sunt loviți cu plângeri penale fictive sau împiedicați să profeseze, bolnavii noștri se agață de șanse la viață peste hotare. Cel mai popular spital din străinătate, unde merg românii să-și trateze boli grave, este zguduit zilele acestea de unele dezvăluiri șocante: Un celebru chirurg de la AKH Viena opera pacienții doar pe hârtie, pe când intervenția chirurgicală propriu-zisă era realizată de asistenții săi, medici și ei, dar cu o experiență mult mai mică. „Abominabil”, titrează ziarul austriac Kurier, pentru că, pe scurt, încasa bani grei, doar pentru o semnătură.

Chirurgul austriac Michael Gnant a fost suspendat din activitate, luni dimineață, de către Colegiul Medicilor din Viena. Asta după ce vineri, în jurul prânzului, Universitatea de Medicină din Viena i-a anulat contractul de muncă, scrie evz.ro.

Gnant era un zeu al medicinei, plin de titluri și titulaturi, ceea ce l-a făcut foarte căutat de bolnavi din toată lumea. Gnant e președintele Senatului Universității de Medicină, cât și șeful Clinicii de Chirurgie a „pomului lăudat” Allgemeines Krankenhaus des Stadt Wienn, cunoscut pentru români sub numele de „spitalul AKH”.

Chirurgul care a pătat grav imaginea acestui spital este acuzat de fraudarea fondurilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din Austria și de fals și uz de fals, scriu și jurnaliștii de la www.meduniwien.ac.at, făcând în continuare dezvăluiri șocante.

Falsuri cu tumori la sân

Parchetul vienez care a adună de la o zi la alta sute de file în dosarul penal al lui dr. Michael Gnant arată, cu probe, că acesta înșela statul, cât și pacientul, cu acte medicale încă din anul 2014. Autoritățile au găsit mai multe intervenții chirurgicale de rezecție a tumorilor maligne mamare, pe scurt, cancer la sân, care figurau ca fiind efectuate de el, însă în realitate, erau „lucrate” de asistenții săi sau de medici „din echipa lui”. Problema nu consta doar în atribuirea unor merite pe nedrept, ci și în faptul că medicii pe care îi folosea ca marionete nu aveau experiența pe care o avea profesorul.

Pacienții apelau la serviciile doctorului Gnant tocmai pentru anii săi de studiu și de activitate. Iar prețurile pentru serviciile sale erau pe măsura titulaturilor enumerate mai sus.

Opera peste tot, numai la locul de muncă nu!

Medicul figura ca fiind activ în clinica AKH, dar, în realitate, numai acolo nu opera, ci în clinici private din Capitala Austriei. Casa Asigurărilor de Sănătate din Viena s-a considerat păgubită și a depus plângerea care a început urmărirea penală.

A operat-o pe Teo Trandafir

Michael Gnant este chirurgul care a operat-o pe vedeta de televiziune Teo Trandafir, dar și pe alți numeroși români, unii ajunși în clinica vieneză pe baza fișei E112/s2, dar cei mai mulți venind la „pomul lăudat” pe banii proprii, în speranța că vor beneficia de serviciile medicale ale celor mai buni specialiști. Poate e bine de menționat că la AKH au ajuns, de exemplu, mulți dintre pacienții profesorului Burnei, deoarece activitatea acestuia a fost suspendată de o anchetă al Parchetului de pe lângă Tribunalul București și, aflați în imposibilitatea de a continua tratamentul, părinții au făcut credite și și-au dus copiii la operat și tratat în aripa privată a spitalului de stat AKH.

Extra taxa de profesor adăuga zeci de mii de euro la prețul de listă

Sacii de bani, plătiți de pacienți, inclusiv de către cei români, nu au fost achitați pentru numele celebru al medicinei austriece, dar pe lucrarea și munca subalternilor acestuia. O procedură pe care austriecii nu o consideră o raritate, deși și ei o condamnă ferm! Diferența dintre o intervenție chirurgicală efectuată de un medic simplu și un profesor ajunge și la peste 50 de mii de euro în plus față de prețul de listă.

Explicația: salarii fabuloase la stat și mici la privat

Spitalul AKH este un spital de stat din Viena, care primește fonduri, prin decontarea activităților desfășurate aici, de la Casa Asigurărilor de Sănătate. Pentru a înțelege de ce s-a ajuns la acest scandal, trebuie explicat cum funcționează sistemul de sănătate din Austria. Astfel, legea austriacă permite chirurgilor, în anumite condiții, să opereze și în mediul privat, chiar dacă sunt angajați la spitale de stat, la fel ca și la noi. Mulți medici de marcă au surse suplimentare de venit, surse legale, care trebuie însă declarate. Legea austriacă dă posibilitatea medicilor să-și rotunjească veniturile începând de la remunerarea din partea unor pacienți privați tratați în spitalul de stat, la practicarea meseriei în cabinete private și până la a permite ca un medic să fie coacționar al unui institut de radiologie. De asemenea, decontările făcute de către Casa de Asigurări de Sănătate către spitalele de stat sunt diferențiate în funcție de gradul medical deținut de cel care a efectuat operația, profesorii fiind cei care atrag cei mai mulți bani într-o instituție medicală de stat, dar și cei care primesc cele mai mari salarii și bonificații salariale de la stat. De această prevedere legală se bucură și doctorii clinicii de stat AKH. Ei primesc niște salarii fabuloase de la stat, dar activează și în clinici private de unde încasează sume și mai fabuloase. Astfel, în jurul spitalului AKH au apărut numeroase mici clinici private, care produc milioane de euro anual, motiv pentru care zona a fost denumită și „Cornul de aur”. Iar tentația îmbogățirii din „Cornul de aur” nu i-a ocolit nici pe somitățile chirurgiei vieneze.

Grav! Pacientul, lăsat baltă

Unul dintre avocații pacienților care au deschis un proces împotriva medicului, a spus pentru publicația Der Standard: „Dacă există complicații în timpul intervenției chirurgicale, acest lucru poate fi foarte neplăcut din punctul de vedere al legii răspunderii”, subliniază gravitatea faptelor, avocatul Gerald Bachinger. „Există cazuri în care pacienții sunt operați de alți medici decât au fost conveniți inițial. În aceste cazuri, există deja o jurisprudență conform căreia consimțământul pacientului nu mai este valabil”, a mai explicat omul legii pentru ziarul austriac.

Citește continuarea pe evz.ro.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ