Anchetatorii și magistrații din Jaf la BT s-au închinat la pulanul Justiției

Cei doi tineri pe care polițiștii și procurorii clujeni i-au ”încărcat” cu jaful care a avut loc în 2009 la sucursala din Mănăștur a Băncii Transilvania au fost eliberați. Întâi a fost eliberat Andrei Hosu, în decembrie anul trecut, iar luna trecută a fost eliberat Bogdan Baciu. Pentru Jaf la BT, cei doi au fost condamnați de Înalta curte de Casație și justiție la trei ani de închisoare, în situația în care Curtea de Apel Cluj îi condamnase la 10 ani. Cazul a fost de la bun început cusut cu ață albă, fiind clar că cei doi nu au fost autorii jafului, însă justiția clujeană a trebuit să găsească doi vinovați pentru a da bine în rapoartele oficiale.

La sfârșitul lui februarie, Judecătoria Bistrița a admis, în 18 februarie, propunerea de liberare condiționată formulată pentru Bogdan Baciu, iar Parchetul nu s-a mai obosit să atace decizia, astfel că Baciu a fost eliberat. Mai norocos a fost Andrei Hosu, celălalt găsit vinovat pentru jaful din 2009 de la Banca Transilvania, care fusese eliberat în decembrie 2015.

Astfel, pare uluitor cum, pentru acest jaf judecătorul Ioana Morar de la Curtea de Apel Cluj i-a condamnat pe cei doi la 10 ani de închisoare cu executare, iar judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au dat condamnări în același caz și pentru aceleiași fapte de câte trei ani pentru fiecare. Mai mult, un judecător din completul de trei al ÎCCJ a făcut opinie separată de colegii lui, considerând că nu se poate stabili vinovăția lui Hosu și Baciu în acest caz. ”Admite recursurile declarate de inculpatii Hosu Andrei Dan si Baciu Bogdan împotriva deciziei penale nr.128/A din 14 iunie 2013 a Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori. Casează, în parte, atat decizia recurata cat si sentinta penală nr.104 din data de 13 martie 2012 a Tribunalului Cluj, numai în ceea ce priveste aplicarea legii penale mai favorabile și rejudecand în aceste limite: Schimbă încadrarea juridică dată faptelor cu privire la ambii inculpati din infractiunea prevazuta de art.211 alin.1, alin.2 lit.a), c), alin.21 lit.a), b) si alin.3 Cod penal anterior cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a) raportat la art.76 lit.a) Cod penal anterior în infracțiunea prevazută de art.233, art.234 alin.1 lit.a) si c) Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpații Hosu Andrei Dan si Baciu Bogdan la cate o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară de cate 2 ani a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b) și g) Cod penal. Deduce din cuantumul pedepselor aplicate fiecarui inculpat durata reținerii si arestului preventiv, începând cu data de 19.01.2010 și pana la data de 05.05.2011.

Cu opinie separată: Admite recursurile declarate inculpații Hosu Andrei Dan si Baciu Bogdan împotriva deciziei penale nr.128/A din 14 iunie 2013 a Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori și face aplicarea principiului „in dubio pro reo” în ceea ce îi priveste”, arată sentința de la ÎCCJ.

Anchetă făcută pe genunchi

În aces caz s-au comis nenumărate nereguli, începând cu instrumentarea, administrarea probelor, etc.

Dacă în primă fază, instanţa Tribunalului Cluj l-a condamnat pe Andrei Baciu la 17 ani de închisoare, însă l-a achitat de toate acuzaţiile de tâlhărie pe Bogdan Baciu, sentinţa Curţii de Apel Cluj, în baza aceloraşi probe, a decis că Hosu şi Baciu au comis tâlhăria împreună şi i-a condamnat pe fiecare la câte 10 ani de puşcărie.

Procurorii au cerut să fie făcute patru expertize de înălțime a celor două persoane filmate de camerele de supraveghere din interior agenției BT sparte, însă nici una dintre aceste probe nu a coincis cu înălțimea clujenilor condamnați de curtea de Apel Cluj.

De asemenea, una dintre cele mai “titrate” probe ale procuraturii, cea a unei probe ADN a fost atacată de nenumărate ori și supusă unor contraexpertize care au “subrezit” acuzațiile procurorilor venite din această prismă.

Pentru modul în care procurorii au anchetat acest caz a fost făcută și o plângere penală, dar cercetările au fost făcute în “bucătăria” internă a anchetatorilor, astfel că soluția a fost una cu final așteptat.

Plângerea care îi incrimina pe procurorii Adrian Domnariu şi Isaia Ciumărnean (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj) şi poliţiştii Dan Diacenco, Valentin Rusu şi Ioan Herdea Rus, fostul şef la Poliţiei municipiului Cluj-Napoca, a fost depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, dar această instituţie a trimis-o spre cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, astfel că cercetările au fost făcute de unul dintre colegii procurorilor acuzaţi de de neglijenţă în serviciu şi fals intelectual. Rezultatul a fost de neîncepere a urmăririi penale.

Surle și trâmbițe pentru un fâs

În seara de 18 ianuarie 2010, Vasile Blaga, fostul ministru de Interne, a anunţat la televizor că autorii jafului care a avut loc la unul dintre sediile BT din Cluj au fost prinşi. A doua zi, în dimineaţa zilei de 19 ianuarie, mascaţii şi procurorii i-au ridicat de la locuinţele lor pe Bogdan Baciu şi Andrei Hosu, doi tineri de 21 de ani. Niciunul dintre reprezentanţii IPJ Cluj nu au răspuns în acea zi la telefon pentru a face o declaraţie de presă, reprezentanţii instituţiei purtându-se de parcă nu ar fi stiut nimic de ce se întâmplă. În cadrul dosarului, cea mai sustenabilă probă a acuzării a fost faptul că ADN-ul prelevat de la locul faptei s-ar fi potrivit cu ADN-ul celor doi. Însă, o altă expertiză a ADN-ul de la un institut specializat din Germania care arată că ADN-ul prelevat de la locul jafului nu are nimic de-a face cu ADN-ului lui Hosu şi Baciu. Cu câteva luni înainte ca cei doi tineri să fie arestaţi, poliţiştii le-au ascultat telefoanele, dar în convorbiri nu a putut fi depistată nici o referinţă la faptul că Hosu şi Baciu ar fi autorii jafului.

În aceeaşi perioadă a anului 2009, în Cluj au mai avut circa 5 jafuri şi nici un suspect nu a fost condamnat pentru că faptele au fost săvârşite de autori necunoscuţi. La câteva zile după comiterea jafului de la bancă, şeful Poliţiei Române din acea perioadă și actualul Ministru de Interne, Petre Tobă, declara că există circa cinci suspecţi în acest caz. După o lună, în loc să se strângă, cercul suspecţilor s-a lărgit. În martie, Tobă se declara optimist şi susţinea că sunt peste zece suspecţi de comiterea acestui jaf.

Cazul “Jaf la BT”

Andrei Hosu şi Bogdan Baciu sunt acuzaţi că pe 13 februarie 2009 ar fi spart o agenţie a Băncii Transilvania din cartierul Mănăştur. Poliţiştilor le-a trebuit un an de zile pentru a îi acuza pe cei doi tineri. În urma percheziţiilor domiciliare au fost găsite niste perechi de mănuşi, dintre care una pentru copii, mai multe telefoane uzate moral şi fizic, un spray paralizant expirat de mai bine de 10 ani, două laptop-uri, dintre care unul stricat, acte, cd-uri cu manele, o poşetă, două perechi de adidaşi, două geci închise la culoare şi, piesa de rezistenţă, un pistol artizanal. Principala probă, cea a ADN-ului, practic nu mai există pentru că ea a fost folosită în cercetări.

Sebastian Albescu