Fostul rector al Universității Babeș-Bolyai, actual director al Institutului Cultural Român, a fost, potrivit cotidianului Evenimentul Zilei, colaborator al Securității încă din studenție. De altfel, în luna ianuarie, publicația a dat în judecată CNSAS, contestând verdictul de necolaborare dat, în primă fază, lui Marga.

Potrivit dezvăluirilor ziarului, Marga ar fi dat informații Securității pe vremea când era redactor șef al revistei studenților comuniști din Cluj-Napoca nu numai despre vizita unor persoane de la televiziuni străine, dar chiar și despre proprii colegi, printre care un doctorand pârât pentru că se plângea că primește revista Time cu întârziere.

 

Cu ochii pe Verdery

 

Marga a stat cu ochii pe antropologul Katherine Verdery, venită în România pentru un stagiu de cercetare. Astfel, în 1987, Verdery, care apare în notele informative sub prescurtarea numelui, V.K., profesor în cadrul Departamentului de antropologie al Universităţii John Hopkins din Baltimore, actualmente profesor la City University of New York, a fost „identificată a fi agentă a serviciului american de spionaj”. Katherine Verdery (foto) a fost de acord să comenteze pe marginea experienței sale cu Securitatea română în exclusivitate pentru Gazeta de Cluj. Despre aceasta veți putea citi într-un număr viitor al publicației clujene.

Katherine Verdery era lucrată prin dosar de urmărire informativă sub controlul Direcţiei a III-a, de către Serviciul III Cluj, arată EvZ. Au fost găsite documente CNSAS a căror coroborare atestă faptul că în perioada vizitelor efectuate în România de Verdery, în anii 1986 şi 1987, Andrei Marga a furnizat informaţii despre cercetătoarea americană, informaţii care au fost preluate şi consemnate de lt. col. Ţinca Ovidiu, de la Serviciul III, IJ Cluj, fiind înregistrate pe numele conspirative „Mureşan” şi, respectiv, „M.A.”

 

Nota informativă din 20 iunie 1987 – sursa „Mureşan”

 

„Sursa relatează că în seara zilei de 16 iunie a.c., a primit un telefon de la cercetătoarea americană K.V., care şi-a anunţat venirea la Cluj. Sursa a invitat-o la ea acasă, astfel că după ora 21,00 aceasta s-a prezentat la domiciliul sursei. A relatat că a sosit în Cluj cu o zi înainte şi în prima seară i-a făcut o vizită acad. D.P.(…) În rest discuţiile au fost de moment. A adus mici atenţii. Cumpărându-şi maşină în RFG şi neştiind care este situaţia cu benzina la noi, a adus o canistră plină pe care a depozitat-o la sursă.”

 

Nota informativă din 25 iulie 1987, sursa „Mureşan”

 

„În ziua de 24 iulie a.c., sursa a luat prânzul la restaurantul Casei Universitarilor cu cercetătoarea americană V.K., prezentă fiind şi soţia sursei. Discuţiile au avut ca temă principală filosofii români pe care-i citeşte în prezent V. L-a parcurs pe Blaga (anumite privinţe) şi în prezent se ocupă de Rădulescu-Motru. Sursa i-a făcut o scurtă prezentare asupra rolului lui Motru, atrăgându-i atenţia că opiniile acestui om de cultură şi filosof nu trebuie absolutizate.

În nişte discuţii ulterioare, V.K. s-a interesat de personalitatea filosofului Constantin Noica şi cum ar putea să-l cunoască. Sursa i-a spus că Noica este o personalitate în filosofia şi cultura românească, că-l cunoaşte personal şi dacă ea vrea să-l cunoască, n-are decât să-i scrie la Păltiniş-Sibiu, unde acesta locuieşte de obicei.(…)”

 

Nota informativă din 19 iulie 1987, sursa „Mureşan”

 

„Sursa relatează că a avut mai multe discuţii la restaurantul Casei Universitarilor, precum şi la domiciliul sursei (unde au fost prezenţi şi familia scriitorului UE şi istoricul LG), ocazii cu care au reieşit următoarele aspecte: (…) Sursa nu a constatat să manifeste vreun interes deosebit faţă de scriitorul Eugen Uricariu pe care-l cunoştea din vară. A participat la conversaţia generală despre rolul literaturii şi-a scriitorilor într-o cultură, la ultimele apariţii editoriale etc. Nu a pus întrebări referitoare la viaţa politică, socială sau economică, dar sursa a constatat că este perfect introdusă în viaţa cotidiană (…)”.

 

Cu nevasta la „turnătorie”

 

În informarea din 23 iunie 1986, scrisă de ofiţerul Ţinca Ovidiu, se spunea informaţiile livrate de Andrei Marga sub numele sursa „MA”, cu privire la cercetătoarea americană au fost confirmate şi prin nota raport din 13 iunie 1986 redactată baza informaţiilor furnizate de o sursă ocazională cu numele de cod „Traian”.

 

Nevasta lui Marga a semnat şi ea o notă prin care confirma informaţiile livrate de soţ, arată Evenimentul Zilei. Direcţia de Investigaţii a CNSAS a descoperit în dosarele verificate şi o notă din 17 iunie 1987 (dată cu trei zile înainte de nota informativă scrisă de ofiţerul Ţinca), redactată la maşina de scris şi semnată olograf de Delia Marga cea de-a doua soţie a lui Andrei Marga.

„Conform obligaţiilor ce decurg din legile în vigoare privind relaţiile cu cetăţenii străini, subsemnata D.M., filolog la Institutul de istorie şi arheologie, precizez că în data de 16 iunie 1987 am fost anunţată (seara) telefonic, de sosirea pentru un stagiu de studii de două luni(…) a profesoarei K.V. din SUA. După o oră, profesoara V. mi-a făcut o vizită la domiciliu, unde am primit-o împreună cu soţul meu, Andrei Marga (…), profesoara ne-a rugat să adăpostim, pentru câteva zile, o canistră cu benzină, adusă ca rezervă pentru maşina cu care a venit în ţară” .

Marin Escaladrian

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.