„Apă à la Cluj” – sau fabulosul traseu al apei la Tabăra de pictură a Şcolii de Arte Cluj

177

Începând cu anul 2017, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj  a iniţiat o nouă abordare a valorificării prin artă a resurselor judeţului, sau mai bine zis a elementelor sale „esenţiale”: apa, lemnul, piatra. Aşadar, sub genericul „Apă à la Cluj”, subiectul taberei de pictură, grafică şi arte decorative a fost anul acesta – în perioada 3 – 7 iulie – APA CLUJULUI, iar cursanţii săi au parcurs un traseu al său începând cu lacul natural din cartierul Gheorgheni, trecând apoi prin Muzeul Apei „Leonida Truţă” din Floreşti, culminând cu barajele lacurilor din Munţii Apuseni şi încheindu-se la renumita Lagună Albastră din comuna Aghireş.


Leonida Truţă, iniţiatorul Muzeului Apei, un vizionar

Cei şaptesprezece cursanţi din Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii, însoţiţi de d-na Felicia Răcean, expertul Şcolii de Arte Cluj, secţia externă Turda şi Câmpia Turzii şi de d-na Iuliana Pop, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici din Câmpia Turzii, au abordat tema cu stoicism, pornind la drum întins prin judeţ. O primă arie inedită, demnă de a fi zugrăvită în pictură, grafică sau artă decorativă a fost cea a Muzeului Apei „Leonida Truţă” din comuna Floreşti, despre care se pot rosti doar superlative: e primul şi unicul muzeu al apei din ţară, unul din puţinele muzee de acest gen din lume, amenajat într-un cadru natural deosebit, în clădirea primei staţii de pompare a apei de la sursă, pusă în funcţiune în 1898. Ne întâmpină, pe o placă de marmură, cuvintele regretatului inginer Leonida Truţă – o minte inovativă, colecţionarul, pe parcursul unei vieţi, a utilajelor şi obiectelor folosite în domeniu, până şi a capacelor de canal provenind din întreaga lume! El este şi cel care a iniţiat deschiderea muzeului, în octombrie 1992, iar pe placa respectivă sunt încrustate cuvintele: „Aducem astfel un modest omagiu memoriei celor mulţi şi neştiuţi, care vreme de 100 de ani au privegheat cu osârdie ziua şi noaptea, pentru ca în fiecare cămin al acestei urbe să ajungă acea picătură dătătoare de viaţă – APA. Dar acest aşezământ are şi menirea de a-ţi reaminti ţie, trecătorule, că de la o zi la alta apa este tot mai puţină şi noi tot mai mulţi”. A urmat prezentarea, profesionistă, a muzeului, făcută de d-l Sebastian Lucaciu, care a descris cursanţilor Şcolii de Arte conductele expuse – unele vechi de peste 100 de ani – dar şi sistemul de canalizare al Clujului de odinioară. În opinia noastră, piesa cea mai spectaculoasă rămâne pompa cu pistoane şi doi cilindri orizontali, fabricată la firma Schiel din Braşov în 1934, care furniza un debit decirca 50 litri pe minut, la o presiune de 4,5 – bari. A fost salvată, in extremis, de la topire, de către acelaşi inginer Truţă, după ce alte două pompe identice au fost tăiate şi date la topit în anul 1975. Pe lângă pompă, piesele personale ale lui Truţă – ceasul, ochelarii şi diverse alte obiecte – i-au provocat puternice emoţii semnatarului acestor rânduri, fiindcă le cunoaştea din timpul realizării unui film despre posesorul lor, prin 2008 când inginerul se afla încă în plină activitate creatoare. De asemenea, a suscitat interes şi un act  olograf – scris cu o caligrafie elegantă, asemeni tuturor documentelor epocii – un „mandat de pedeapsă” pentru un căruţaş – Iuliu Merei – amendat în anul 1928 cu suma de 50 de lei şi o zi de închisoare, în cazul în care n-o plăteşte, pentru gestul necugetat de a nu respecta apa Clujului, cu care şi-a spălat căruţa în centrul oraşului. Impresionant a fost, de asemenea şi adăpostul – din beton armat, cu uşi metalice – situat în incintă şi construit în anul 1941,  care-i putea adăposti pe mecanicii aflaţi în exerciţiul funcţiunii, dacă ar fi fost surprinşi de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial.

20170707_144257

Pictoriţă cursantă la Şcoala de Arte!

Următorul popas a fost făcut pe malul lacului de acumulare Gilău, unde  avem plăcerea de a face cunoştinţă cu o excelentă artistă, Carmen Cecilia Rusu – cursantă a secţiei externe Câmpia Turzii.  Aceasta a participat la numeroase expoziţii, personale şi de grup în Occident – 64 la număr, faţă de doar 14  în ţară. „Sunt manager la o societate de transport internaţional şi, pictez abia din 2014, în special în tehnica acril. Lucrările sunt axate pe tema „Amintiri din interiorul meu” şi, referindu-mă la tema taberei la care particip pot spune că apa înseamnă viaţă şi îmi întăreşte credinţa că trebuie să mă perfecţionez încontinuu,  indiferent dacă e vorba de o şcoală, curs sau o  informaţie”. Intervine în discuţie şi d-na expert Felicia Răcean, încercând să mă ghideze în universul artei d-nei Carmen Cecilia Rusu: „Într-adevăr, lucrările sale sunt atipice şi cred că succesul său se datorează stilului absolut original, inconfundabil de exploatare a unei singure culori, pe baza alteia – un tandem cromatic în simboluri”. Ne îndreptăm spre un alt cursant, un elev în vârstă de 15 ani al Liceului „Pavel Dan” din Câmpia Turzii, Martin Gabriel Bozbics, care a absolvit deja anul I de „tehnici”, specializare făcută după trei ani de studiu al picturii la Şcoala de Arte. Orfan de tată, acesta e fericit pentru prilejul de a se afla în preajma colectivului taberei şi – înarmat cu un aparat de filmat – filmează asiduu locurile, pentru a-şi căuta o temă pentru cele două tablouri pe care are obligaţia de a le prezenta la sfârşitul taberei. Povesteşte acesta, melancolic: „Încă de la grădiniţă desenam frumos şi d-na educatoare m-a sfătuit să mă duc la cursul de desen al Clubului copiilor. În clasa a V-a, acum cinci ani am ales să fac naveta de la Luncani – unde locuiesc cu mama şi bunicii – la Şcoala de Arte Cluj – secţia din Turda, ca să particip la cursurile d-nei Felicia Răcean. Acum sunt vechi în domeniu, am cinci ani de activitate organizată şi pot să spun că pictura mă relaxează şi mă face să uit de probleme mele zilnice, nu puţine”.

20170707_150017

Cursant: „Doresc să trăiesc o viaţă creativă”

Apoi, „caravana” Şcolii de Arte Cluj urcă traseul invers cursului râului Someş, ajungând la Barajul hidroenergetic de la Tarniţa, apoi la Mărişel şi în fine, la renumita cascadă „Vălul miresii” de la Răchiţele, acolo unde poetul Teofil Răchiţeanu o nemurea, în stilu-i original, pe o placă de marmură: „Trecând pe-aici odată Dumnezeu, / Se-opri pe-această piatră aleasă,/ O lacrimă din ochiul Lui căzu / Şi-acest crescu din ea: VĂL DE MIREASĂ”. Aici, uimiţi de frumuseţea locului – după ce d-na Răcean le-a dat sfaturi învăţăceilor cum să „atace” pictural viziunea locului, ca peste tot pe parcursul periplului nostru – intrăm în dialog cu o clujeancă, şi ea cursantă, însă în anul I al secţiei de grafică a Şcolii de Arte Cluj, Florina Petruneac. Aceasta, educator de profesie, absolventă a Facultăţii de Psihologie din Cluj-Napoca şi componentă a unei familii cu mai mulţi artişti mărturiseşte că e atrasă dintotdeauna de acest domeniu: „Pentru mine desenul nu este doar desen în sine. Eu doresc să trăiesc o viaţă creativă, artistică. Cred că tot mai mult, pe măsură  ce mă descopăr, trăiesc din ce în ce mai creativ. La mine nu e vorba de evadare din realitate, ci e o formă de exprimare, iar grafica -un pas spre ceva ce-mi doresc să predau copiilor, o combinaţie între desen şi educaţie, rezultând un fel de terapie prin artă”. Periplul cursanţilor şi experţilor a continuat apoi cu parcurgerea, pe un alt traseu, a altor zeci, poate o sută de kilometri,  spre „tabăra de bază” din localitatea Şutu, comuna Ciurila trecând prin Huedin, Izvorul Crişului şi încheindu-se cu o nouă şedinţă foto la luciul lacului „Laguna albastră” din Aghireş.

Iar la finalul taberei, pe data de 7 iulie, prezentarea lucrărilor, făcute în prezenţa iniţiatorului proiectului, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte „Tudor Jarda” Cluj, s-a desfăşurat într-un loc mirific: „faleza” care desparte două lacuri de pescuit din comuna Ciurila. „Pot spune că lucrările prezentate de participanţii la tabără depăşesc, din punctul de vedere al realizării tehnice, tot ce am întreprins până azi în domeniu – şi acest lucru nu poate decât să ne încânte şi să ne dea siguranţa că printre noi cresc viitori artişti adevăraţi”, ne-a declarat domnia sa.

LĂSAȚI UN MESAJ