Astăzi se votează abuzul în serviciu

26

Astăzi, Comisia pentru legile Justiţiei va vota propunerile la Codul penal, printre amendamente fiind şi cele care vizează infracţiunea de abuz în serviciu. Senatul urmează să voteze, în plenul de marţi, proiectul de lege, potrivit ordinii de zi a forului superior al Parlamentului.

Comisia speciale pentru legile Justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, ar putea da, luni, raportul asupra proiectului care aduce modificări Codului penal, în şedinţa care va începe la ora 10.30.

Pe ordinea de zi a plenului de marţi al Senatului, şedinţă care va începe la ora 11.00, apare şi proiectul care propune schimbarea Codului penal, aflat în procedură de urgenţă, iar senatorii îl vor vota sub rezerva primirii raportului de la forul parlamentar comun pentru legile Justiţiei.

„Propunerea legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituţionale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. – procedură de urgenţă. Comisie fond: Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. (sub rezerva depunerii raportului)”, potrivti ordinii de zi publicată pe site-ul Senatului.

Duminică, preşedintele comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a declarat că modificările Codului penal referitoare la abuzul în serviciu vor fi dezbătute şi votate cu celeritate, precizând că dacă există prejudiciu pe această infracţiune, asta nu înseamnă că trebuie să existe şi un dosar penal.

„Vrem să închidem odată această definiţie a abuzului în serviciu pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă şi acestea nouă ne-au dat de gândit. Vom discuta, înţeleg că există o propunere din partea Ministerului Justiţiei cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important să nu mai existe abuzuri. Dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal. Se va merge în civil, se recuperează banii şi gata”, a afirmat deputatul PSD, Florin Iordache, în cadrul unei emisiuni difuzate, duminică, de Antena 3.

Prevederile în vigoare ale Codului penal referitoare la abuzul în serviciu sunt: „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Deşi Comisia pentru legile Justiţiei a amânat, joia trecută, un vot asupra infracţiunii de abuz în serviciu, forul de specialitate a votat o serie de amendamente depuse la iniţiativa legislativă privind modificarea şi completarea Codului penal.

Astfel, comisia a eliminat, joi, prevederile din Codul penal potrivit cărora se putea dispune confiscarea averilor pentru infracţiuni precum spălarea de bani sau constituirea de grup infracţional organizat.

„Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare: d) infracţiunea de spălare a banilor; şi g) constituirea unui grup infracţional organizat”, arătau prevederile articolului 112 al Codului penal, abrogate de comisia specială.

Un alt amendament adoptat de forul de specialitate la articolul 112 prevede: „Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit; b) din probele administrate rezultă că bunurile provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).”

Tot în şedinţa de joi, comisia Iordache a adoptat un amendament potrivit căruia persoanele condamnate la mai puţin de 10 ani de închisoare pot fi eliberate condiţionat, daca au executat jumătate din pedeapsă, iar condamnaţii care au peste 60 de ani pot fi eliberaţi dacă au efectuat o treime de pedeapsă.

O altă modificare adoptată de forul legislativ de specialitate prevede că în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive.

Forul comun de specialitate a mai adoptat un amendament potrivit căruia persoanele condamnate la mai puţin de 10 ani de închisoare pot fi eliberate condiţionat, daca au executat jumătate din pedeapsă, iar condamnaţii care au peste 60 de ani pot fi eliberaţi dacă au efectuat o treime de pedeapsă.

Comisia pentru legile justiţiei a adoptat, joi, un amendament la Codul penal, prin care se reduc termenele de prescriere a răspunderii penale de la 10 la 8 ani, atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani.

„Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda”, prevede modificarea adusă de către Comisia parlamentară specială la articolul 154 din Codul penal.

Un alt amendament adus Codului penal de către Comisia pentru legile justiţiei condusă de Florin Iordache prevede că persoanele care nu au executat plata unei amenzi, nu pot fi obligate să presteze muncă în folosul comunităţii, numai în prezenţa unei expertize medico-legale.

„Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii: În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate stabilite prin expertiză medico-legală, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii.”, arată forma adoptată, joia trecută, de membrii Comisiei.

Senatul va vota proiectul care aduce modificări Codului penal, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a stabili perioada sesiunii extraordinare pentru intervalul 1-19 iulie, pentru ca aleşii să poată finaliza, prin procedură parlamentară, modificarea prevederilor Codului penal. Şi Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară pentru perioada 3-19 iulie, a decis Biroul permanent, pe ordinea de zi aflându-se adoptarea proiectului care propune schimbarea Codului penal.

LĂSAȚI UN MESAJ