Atac cu grenadă asupra forţelor speciale la sosirea președintelui Franței în Africa

118

Un atac cu grenadă împotriva unor militari francezi, la Ouagadougou, a marcat sosirea preşedintelui francez Emmanuel Macron în Burkina Faso, în cadrul primului său turneu în Africa, menit să iniţieze o „nouă etapă” a relaţiei Franţei cu acest continent, relatează AFP, citată de News.ro.

În cadrul acestei deplasări de trei zile, în care urmează să viziteze Coasta de Fildeş şi Ghana, Emmanuel Macron intenţionează să convingă tineretul african, tot mai ostil faţă de prezenţa franceză pe continent, pe fondul ameninţării teroriste persistente în Sahel, împotriva căreia trupele franceze instalate în regiune întâmpină dificultăţi, şi pe fondul unui flux de migranţi tor mai important către Europa, pe care vrea să-l controleze.

Cu două ore înainte de sosirea sa, luni seara, indivizi cu cagule, pe motocicletă, au aruncat o grenadă asupra unui vehicul francez, în nordul Ouagadougou.

Ei nu şi-au atins ţinta, însă au rănit trei locuitori din zonă, între care unul grav.

Încă nerevendicat, atacul a avut loc nu departe de aeroport, în timp ce un important dispozitiv de securitate a fost desfăşurat în centrul capitalei.

Vehiculul, care se îndrepta către Kamboinse – cazarma forţelor speciale franceze staţionate în ţară – a fost atacat către ora locală 20:00 (22:00, ora României), potrivit unei surse în domeniul securităţii. Macron a sosit în ţară la ora locală 22:30 (marţi, 0:30, ora României).

Franţa, o fostă putere colonială, întreţine o cooperare militară neîntreruptă cu autorităţile din Burkina Faso de la independenţa teritoriului Haute Volta în 1960.

Începând din 2010, atunci când ameninţarea jihadistă s-a precizat în fâşia sahelo-sahariană, elemente din cadrul forţelor speciale franceze, cu baza la Ouagadougou, susţin forţele Apărării. Acestea au intervenit la atentatul din ianuarie 2016, soldat cu 30de morţi, când jihadişti au deschis focul asupra unor terase în centrul oraşului.

Capitala a fost victima, în august, a unui atentat soldat cu 19 morţi, în contextul în care ţara se confruntă, în nord, la frontiera cu Mali, cu atacuri recurente.

Grenada aruncată tensionează vizita preşedintelui francez. Probabil forţele de securitate vor consolida măsurile de securitate, în contextul în care Macron susţine marţi un important discurs african, în faţa a 800 de studenţi de la Universitatea din Ouagadougou.

TRECUT COLONIAL

Acest discurs, urmat de întrebări din partea studenţilor, reprezintă punctul forte al turneului.

Turneul marchează „o nouă etapă a relaţiei noastre cu ţara voastră şi tot continentul”, a declarat el pentru presă la aterizare la Ouagadougou, fără să se refere la atac.

„Burkina este emblema aspiraţiei democratice a tineretului african”, a adăugat el, referindu-se la revolta din 2014 care l-a îndepărtat de la putere pe Blaise Compaoré, după 27 de ani la putere, condusă de un tineret care reprezintă mai mult de jumătate din populaţie.

Emmanuel Macron vrea să-i convingă pe tinerii neîncrezători în privinţa Franţei. Anunţarea vizitei sale a declanşat o salvă de critici.

Pe platforma participativă Présimètre, tinerii – cel puţin cei care au acces la Internet – au postat în weekend numeroase întrebări.

În ele domină două dosare sensibile – cererea de extrădare a lui François Compaoré, fratele lui Blaise, vizat de un mandat internaţional de arestare în cadrul anchetei cu privire la asasinarea jurnalistului Norbert Zongo în 1998, şi ridicarea de către Paris a secretului Apărării impus în asasinatul din 1997 al preşedintelui Thomas Sankara, devenit între timp i figură emblematică în ţară şi panafricană.

Tinerii din Burkina Faso reclamă totodată încetarea a tot ceea ce ilustrează, pentru ei, trecutul colonial – „jaful resurselor” de către întreprinderi franceze, francul CFA legat de euro şi prezenţa militară franceză.

Numeroşi locuitori ai ţării refuză această prezenţă militară franceză şi apreciază că atacurile jihadiste sunt consecinţa şi nu una dintre cauzele ei.

Franţa este necesar, de asemenea, să-şi schimbe imaginea de aliat de neclintit al vechilor dictaturi africane, după decenii de „Françafrique”.

Preşedintele poate fi întrebat despre declaraţia sa la G20, unde a apreciat că este imposibil ca Africa să se dezvolte din cauza celor „şapte sau opt copii pe femeie”, o critică societală primită foarte rău.

În urmă cu zece ani, la Dakar, Nicolas Sarkozy declara că „omul african nu a intrat în istorie” – o gafă care i-a creat deservicii pe termen lung.

Emmanuel Macron se duce miercuri la Abidjan, capitala economică ivoriană, la al cincilea summit Europa-Africa, după care se duce în Ghana, o ţară anglofonă, aleasă pentru a-şi arăta voinţa unei apropieri „continentale a Africii” şi nu doar a Africii francofone.

Priorităţile sale la summit sunt obţinerea susţinerii financiare a europenilor faţă de forţa antiteroristă a ţărilor din cadrul G5 Sahel şi coordonarea luptei împotriva traficanţilor, inclusiv în Libia, unde anumiţi migranţi sunt vânduţi ca sclavi.

Preşedintele francez a catalogat miercuri aceste cazuri de scalvie drept „crime împotriva umanităţii”.

LĂSAȚI UN MESAJ