Audieri în dosarul Fraudă la Referendumul din 2012. Rromii din Pata Rât au crezut că aleg politicieni pentru ”o viaţă mai bună”

368

Dosarul în care fiul vitreg al fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, judecat pentru fraude la referendumul din 2012, se apropie de final. Vorbim de Dumitru Samson, cel care este acuzat de procurori că ar fi făcut promisiuni electorilor în vederea obţinerii de voturi favorabile la referendumul ce avea ca scop demiterea preşedintelui României de atunci, Traian Băsescu. Pe rolul Curţii de Apel Cluj, acesta alături de ceilalţi inculpaţi din dosar au contestat sentinţa de fond dată de Tribunalul Cluj.

 

La ultimul termen din dosarul ajuns la Curtea de Apel Cluj au fost audiaţi mai mulţi martori de etnie rromă din zona Pata Rât care au relatat cum au fost abordaţi şi răsplătiţi pentru a mobiliza comunitatea din care făceau parte la secţiile de votare în ziua cu referendumul. Audierea acestora s-a făcut la cererea co-inculpatului din dosarul lui Samson, liderul rromilor din Cluj-Napoca, Hanzi Nicuşor Ştefan.

 

Acuzaţiile

În dosarul care se află acum pe rolul Tribunalului Cluj sunt puşi sub acuzare Samson Dumitru, pentru infracţiunile de promisiune, oferire şi dare de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a determina alegătorii să voteze în cadrul referendumului, respectiv asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni. Nica Tudorel, Biţu Constantin Şerban sunt acuzaţi de aceleaşi infracţiuni, în forma complicităţii, iar lui Niculae Nicholas Vitto şi Chira Gigi  li se adaugă şi infracţiunea de instigare la exercitarea multiplă a votului în cadrul referendumului. În sfârşit, Măgurean Bogdan Cristian, Hanzi Nicuşor Stelian Grosu Gheorghe şi Rus Radu Stelian sunt judecaţi pentru complicitatea la infracţiunile de promisiune, oferire şi dare de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a se determina alegătorii să voteze în cadrul referendumului şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Alexandru Fechete

Starea de fapt

În contextul organizării  la data de 29 iulie 2012 a referendumului pentru demiterea preşedintelui României, Samson Dumitru – o beizadea de Bucureşti, rudă sau prieten cu tot felul de feţe alese ale Bucureştiului, zis şi ”Mâna dreaptă a lui Antonescu” deoarece era mereu în umbra lui – a organizat o acţiune de mobilizare a electoratului în judeţul Cluj, încercând să cumpere voturi electorale pentru care a oferit bani sau mâncare şi băutură. Cum era nevoie să fie de faţă la coordonarea acţiunii, el s-a deplasat de la Bucureşti la Cluj, nici mai mult nici mai puţin decât cu un elicopter al societăţii Inter Aviaţia SA, aşa încât, la ora 12 şi jumătate era la sediul PNL Cluj, pe Bulevardul Eroilor. Pentru a-şi atinge obiectivul, Samson şi-a adus ajutoare de la Bucureşti – dar ele au ”aterizat” cu maşina – Nica Tudorel, Biţu Constantin Şerban, Niculae Nicholas Vitto şi Chiraş Gigi. Aceştia au ajuns la Cluj în dimineaţa aceleiaşi zile şi l-au căutat pe Măgurean Bogdan, interlop cu renume în Cluj, cu sprijinul căruia a stabilit o întâlnire cu liderii comunităţilor de romi de la Pata Rât şi din Comuna Floreşti, care urmau să îi ajute în racolarea de votanţi, fireşte, contra unor sume de bani. Măgurean urma să mobilizeze alegătorii la vot, unde erau instruiţi să aplice ştampila pe DA. Tot în sarcina lui cădea pregătirea unor echipe de doi-trei interlopi care să intervină, la nevoie, pe raza judeţelor Cluj, Alba, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Arad şi Timiş, acolo unde s-ar fi solicitat sprijin.

 

Ciorbă şi Angheluţiu au primit bani de benzină

Gheorghe Ciorbă şi Lăcătuş Angheluţiu au declarat în faţa instanţei că au fost abordaţi de Hanzi pentru a mobiliza comunitatea de rromi din Pata Rât în ziua referendumului. Aceştia susţin că au primit de ”niste tipi” câte 100 de lei de benzină, iar ulterior, după ce rromii au votat, au mai primit aproximativ 1.000 de lei pentru a cumpăra mici şi bere celor ce au fost la secţia de votare.

Ciudat este că niciunul dintre ei nu ştia ce înseamnă un referendum, iar în faţa instanţei au declarat că în opinia lor se vota un reprezentat care să facă o schimbare ”pentru o viaţă mai bună”.

Ciorbă: Nicuşor Hanzi m-a sunat şi m-a întrebat dacă sunt oameni ce vor să voteze. Arăt că am fost în 2012 şi sunt în prezent lider al rromilor din Pata Rât. Hanzi mi-a vorbit de posibilitatea sa de a pune la dispoziţie un microbuz care să îi transporte pe oamenii din comunitate la secţiile de votare pentru a-şi exercita acest drept. Astfel, m-am întâlnit cu trei băieţi la benzinăria OMV. Aceştia mi-au spus că pot să trimită un microbuz în sensul mai sus arătat. Am primit de la aceştia un milion de lei(vechi) pentru combustibil şi m-am dus în comunitate să văd dacă sunt doritori să voteze. Ulterior am comunicat prin telefon că sunt oameni ce vor să facă asta. Nu s-au făcut promisiuni în vederea exercitării dreptului de vot, dar după ce s-a votat am primit suma de aproximativ 1.000 de lei din care am cumpărat mici şi bere pentru rromii ce au fost la vot. Îmi amintesc că din acele produse au beneficiat şi rromi ce nu au votat, inclusiv copii. Aşa e la noi. Când e mâncare se adună lumea. Şi eu personal am votat atunci. Am votat ca să se schimbe ceva în comunitatea noastră. Le-am spus la oameni să voteze pe cine consideră ei că îi poate reprezenta.

 

Judecător: Ştiţi ce e acela referendum ?

Ciorbă: Nu ştiu ce înseamnă şi nici pentru ce s-a organizat. Eu când am votat, mi s-a dat un buletin de vot.

Din declaraţia de mai sus, reiese că, potrivit celor spuse de Ciorbă în ziua cu referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, rromi din Pata Rât au considerat că e vorba de alegeri şi au votat ca atare. Diferenţa dintre cele două proceduri este uriaşă. Cel mai vizibil aspect îl reprezintă buletinul de vot. În cazul referendumului, populaţia are de ales între variantele de răspuns ”Da” sau ”Nu”, în vreme ce la alegeri opţiunea se consolidează prin aplicarea ştampilei de vot în chenarul destinat opţiunii care conţine o listă cu politicieni, un candidat ori o formaţiune politică. Nu se exclude posibilitatea ca voturile exprimate de respectivii rromi să fi fost anulate.

Situaţie similară se reflectă şi din declaraţia lui Angheluţiu.

Angheluţiu: Am fost audiat la DNA în legătură cu referendumul din 2012. Menţin declaraţia dată atunci, în faza de urmărire penală. Arăt că îl cunosc pe Nicuşor Hanzi. Despre ceilalţi inculpaţi nu pot spune că îi cunosc, eventual din vedere.

Am fost contactat de Hanzi ce mi-a spus să vin la benzinăria de pe strada Vlaicu, pentru că vrea să discute cu mine. Acolo am vorbit cu doi indivizi ce au spus că vor pune la dispoziţie mijloace de transport pentru rromi din Pata Rât ce vor să voteze la referendum.  Am primit 100 de lei bani de benzină pe care i-am folosit să mă deplasez în Pata  Rât şi la secţia de votare, însă nu am votat pentru că nu ştiam ce se votează. Ulterior aceştia ne-au dat 1.000 de lei pentru a cumpăra mici şi bere în favoarea rromilor ce au votat. Revin şi arăt că nu ştiu ce e acela referendum şi de aceea nu am votat.

 

Alexandru Fechete: ”De mici şi bere se ştia dinainte de vot”

Declaraţia martorului audiat în instanţă, Alexandru Fechete a fost puţin diferită faţă de cea a lui Ciorbă sau Angheluţiu. Potrivit acestuia, despre recompensa ce consta în mici şi bere se ştia dinainte ca rromi să fie transportaţi la secţia de votare din Someşeni.

„Ştiu că în dosarul acesta este vorba de referendumul pentru demiterea fostului preşedinte, Traian Băsescu.  Astfel că, referitor la acestea îmi amintesc de vizita unui bărbat cu ochelari înainte cu o zi de votul respectiv. Bărbatul a venit în Pata Rât cu o maşină de Bucureşti, marca Toyota Yaris. Ne-a întrebat dacă vrem să mergem la vot pentru că vrea să pună la dispoziţie mijloace de transport în acest sens. S-a şi stabilit la ce oră trebuiau să vina maşinile respective. Tot atunci, acesta a anunţat că cei ce au maşină personală şi vor să transporte oameni la vot primesc bani de combustibil. Aşa am primit şi eu 100 de lei şi am dus oameni la vot. Omul zicea că e bine să se meargă la vot ”ca să ne meargă mai bine”.  Asta ne spun toţi.  Au existat şi alte dăţi în care reprezentanţii partidelor veneau în Pata Rât pentru a ne îndemna să votăm. Din câte ţin minte, acel domn ne-a promis atunci că vor fi mici şi bere pentru cei ce merg să voteze. În următoarea zi au mers circa 50-60 de persoane la vot. După, rromi au fost serviţi în comunitate cu mici şi bere, însă cum nu erau destule produsele am propus să lăsăm mâncarea copiilor. Cu toate acestea, menţionez că nu au avut loc discuţii cu privire la ce opţiuni să aibă rromi pe buletinul de vot” declară Alexandru Fechete.

 

Samson e la Rahova

La termenul în cauză, inculpatul Samson Dumitru nu a fost prezent, fiind încarcerat la Rahova unde are o sentinţă ce l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Cu toate acestea, avocatul său a cerut instanţei ca la următorul termen să fie audiată în calitate de martor deputata Steluţa Cătăniciu, fostă membră PNL.  Aparent, mărturia acesteia ar fi relevantă în a demonstra că Dumitru nu a avut atribuţii de a influenţa sau mobiliza prin recompensare, lumea la vot.

LĂSAȚI UN MESAJ