Avansările a aproape 100 de polițiști clujeni declarate ilegale

La jumătatea acestei luni, Curtea Constituțională a României a decis că, începând cu 2011, avansările polițiștilor făcute la ordin de ministru au fost făcute ilegal. Din 2011 până acum 93 de polițiști clujeni au fost avansați prin acest ordin. Decizia CCR a fost luată după ce Cosmin Andreica, reprezentantul Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP), a ridicat excepția de neconstituționalitate prevăzută la articolul 26, alineatul 3 din Statutul Polițistului. Curtea a precizat că evaluarea activității și conduitei polițistului trebuie reglementată prin lege organică, iar delegarea reglementării acestora în sarcina ministrului încalcă Constituția.

Potrivit unui răspuns al IPJ Cluj, din 2011 și până acum au fost avansași prin ordin de ministru 93 de polițiști. În special, în anii 2013 și 2014, avansările făcute prin această modalitate au explodat: în 2013 au fost avansați 20 de polițiști, iar în anul următor 61 de polițiști clujeni au fost avansați. Practic, avansările respective sunt făcute în baza unui referat făcut de șeful instituției și adresat către ministrul de resort. În baza acestui referat ministrul aprobă sau nu propunerea făcută. Astfel, dacă esti bine văzut de șefi, primești avansarea la care speri.

În cadrul poliției clujene, în anul 2011, au fost avansaţi, înaintea expirării stagiului minim, prin ordin al ministrului,      4 ofiţeri de poliţie, doi dintre aceştia în gradul de subcomisar de poliţie, iar ceilalţi în gradele de comisar-şef de poliţie şi inspector principal de poliţie. În anul 2012, au fost avansaţi, înaintea expirării stagiului minim, prin ordin al ministrului, 5 ofiţeri de poliţie în gradele următoare: 4 –  în gradul de inspector principal de poliţie, 1- în gradul de comisar-şef de poliţie. În anul 2013, au fost avansaţi, înaintea expirării stagiului minim, prin ordin al ministrului, 20 ofiţeri de poliţie, în gradele următoare: 9 – în gradul de subcomisar de poliţie, 6 – în gradul de comisar – şef de poliţie, 4 – în gradul de inspector principal de poliţie, 1- în gradul de comisar de poliţie. În anul 2014, au fost avansaţi, înaintea expirării stagiului minim, 61 ofiţeri de poliţie în gradele următoare: 38 – în gradul de subcomisar de poliţie, 8 – în gradul de inspector principal de poliţie, 6 – în gradul de comisar-şef de poliţie, 6 – în gradul de comisar de poliţie, 3 – în gradul de inspector de poliţie. În anul 2015, au fost avansaţi, înaintea expirării stagiului minim, 3 ofiţeri de poliţie în gradele de comisar de poliţie, subcomisar de poliţie şi inspector principal de poliţie.

Reporterii Gazetei de Cluj au solicitat și numele polițiștilor care au fost avansați, însă reprezentanții IPJ Cluj au considerat că numele ”premianților” sunt secrete.

Referitor la comunicarea numelui poliţiştilor, vă aducem la cunoştinţă că astfel de date intră sub incidenţa articolului 12 din Legea nr. 544/2001 care prevede, în mod expres la alin. 1, lit. d că se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor ”informaţiile cu privire la datele personale”. La articolul 2, lit. c din acelaşi act normativ se prevede că „prin informaţie cu privire la datele cu caracter personal se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă”, arată documentul IPJ Cluj.

Polițiștii rămân cu gradele

Decizia Curții Constituționale a României vine ca urmare a reclamației făcute de un polițist sătmărean care a fost declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate. Andreica, preşedintele Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie din judeţul Satu Mare, a ridicat această problemă privind excepţia de neconstituţionalitate prevăzută la articolul 26, alineatul 3 din Statutul Poliţistului. Curtea Constituţională a transmis, printr-un comunicat de presă, decizia luată marţi care este definitivă şi obligatorie. “În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sunt neconstituţionale. Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că, în esenţa sa, evaluarea activităţii şi conduitei poliţistului-funcţionar public civil cu statut special, ţine de  exercitarea raportului de serviciu şi, în unele cazuri, de încetarea acestui raport, aşadar vizează statutul poliţistului, şi prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică.  Mai mult, prin delegarea reglementării acestor  aspecte  importante  ministrului  de  resort se încalcă art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Tribunalul Bucureşti – Secţia a II- contencios administrativ şi fiscal. Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea  Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul de presă.

Andreica susţine că decizia va fi curând publicată în Monitorul Oficial, motiv pentru care pe viitor avansările în grad se vor face doar în baza unei legi organice. „Se dovedeşte încă o dată că legea care reglementează statutul poliţistului suferă modificări de urgenţă pentru că este depăşită în contextul actualei situaţii economici, sociale şi politice din România. Decizia reproduce consecinţe pentru viitor, sigur cei care au fost avansaţi până în acest moment vor rămâne cu gradul profesional, însă pe viitor va fi nevoie de o lege organică care să reglementeze evaluarea profesională a poliţiştilor, iar anul acesta după publicarea în Monitorul Oficial nu se vor mai putea face evaluări după vechile prevederi”, a explicat Andreica.

ANI l-a declarat incompatibil pe cel care a sesizat CCR

Potrivit ANI, “Andreica Dorel Cosmin a încălcat atât dispoziţiile art. 45, alin. (1), lit. g şi i din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora „Poliţistului îi este interzis să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale […] să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică”, cât şi dispoziţiile art. 96, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „[…] funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice […] funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca […]  funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului”, se arată în comunicatul ANI.