Ponta și Iohannis și-au dat mâna în privința Legii Big Brother, care va intra în vigoare cât de curând. Noul proiect este mai ”digerabil” decât precedentul pentru că accesul la datele personale va fi făcut în baza unui ordin judecătoresc. De asemenea, noua lege Big Brother, chiar dacă este un proiect al președintelui Iohannis, ea poartă semnăturile liderilor politici din acest moment. Nu este prima dată când politicienii români încearcă să impună printr-o lege supravegherea românilor. Iniţial, când s-a dorit supravegherea telefoanelor mobile şi a e-mailurilor, Curtea Constituţională a declarat legea ca fiind neconstituţională.
În cursul acestei săptămâni, Iohannis și Ponta s-au înțeles în privința noului proiect Big Brother care va fi votat cu majoritate parlamentară. După ce a fost critica de societatea civilă și declarat neconstituțional, succesul acestui nou proiect al legii Big Brother pare că se sprijină pe doi piloni. În primul rând, proiectul poartă semnăturile liderilor politici din Guvern: Victor Ponta, Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Kelemen Hunor, Daniel Constantin și Varujan Pambuccian, care au preluat prin semnătură această inițiativă. Astfel, acestui proiect îi este asigurată majoritatea parlamentară atunci când proiectul va fi supus la vot.
În al doilea rând, supravegherea datelor va fi făcută doar printr-un ordin judecătoresc. Astfel, solicitarea datelor personale se va putea face „la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”. Datele vor fi şterse, în mod normal, în termen de 3 ani. Însă, dacă notificarea furnizorului va fi „însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, datele vor fi reţinute pe tot parcursul investigaţiei, dar nu mai mult de 5 ani. Noua variantă a legii prevede de asemenea obligaţia instanţelor de judecată, a parchetelor sau a instituţiilor cu atribuţii în domeniu apărării şi securităţii naţionale de a notifica furnizorii la încetarea motivelor care au stat la baza solicitării de reţinere a datelor sau la momentul pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale, „proiectul convenit urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului”, se arată în comunicat. Însă, până în momentul de față proiectul nu a fost făcut public pentru a fi supus consultărilor publice.
A trecut vremea pentru Big Brotherul băieților cu ”ochi albaștri”
Inițial, proiectul legii Big Brother a fost inițiat de fostul ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme, un IT-ist format înainte de 1989. Vreme a fost membru PDL şi a cultivat în ministerul pe care îl conduce o adevărată “pepinieră” de persoane valoroase. În primul rând, ministrul comunicaţiilor a plătit un şef de cabinet care nu este trecut pe statul de plată al instituţiei, în persoana lui Ionuţ Goguţ, un partener de afaceri din Oneşti. Vreme împarte cu Goguţ acţiunile firmelor Microtec SRL şi UM-Soft SRL. Apoi, Marius Fecioru, secretar de stat în minister, şi-a pus parafa pe nenumărate contracte încheiate între minister şi SC Romsys, o societate “abonată” la o serie de structuri informative. Cătălin Niculescu, care face parte din consiliul de administrare al SC Romtelecom, este fiul unui colonel în rezervă SIE, şi a ocupat o funcţie de consilier în minister când a izbucnit scandalul de spionaj în care a fost implicat fostul ministru, Nagy.
La acest proiect legislativ s-a aliat şi deputatul PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii în perioada 1992 – 2002, care spune că dacă acest proiect de lege nu va fi adoptat în două luni, România va fi penalizată şi va trebui să plătească 30.000 de euro pe zi. ”Această directivă se aplică în toate statele UE cu excepţia Germaniei. Germania şi România nu o au la această dată, iar Suedia este în procedură de infringement, ea a fost judecată şi plăteşte la ora aceasta 50.000 de euro pe zi pentru că nu au transpus această directivă în practică”, considera deputatul Bădulescu. La sfârșitul lunii aprilie, deputatul Bădulescu s-a înscris în grupul demisionarilor din PDL pentru că acesta a demisionat din toate funcțiile din partid.
Big Brother-ul lui Iohannis
Administraţia Prezidenţială a anunţat în luna februarie că, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) coordonat de SRI, va demara un proces de reanalizare a prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informaţional şi al securităţii informatice. „Demersul are drept scop depăşirea blocajului care se înregistrează în prezent, punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale şi o mai bună informare a opiniei publice privind măsurile în plan legislativ şi efectele acestora. Reanalizarea legislaţiei în domeniu va include şi consultări cu societatea civilă, înainte de reînceperea unui nou proces legislativ la nivel parlamentar, participarea reprezentanţilor societăţii civile fiind indispensabilă pentru un demers care să vină şi în întâmpinarea celor care în trecut şi-au exprimat reticenţa faţă de unele prevederi. Totodată, consultarea va include şi întâlniri cu reprezentanţi ai partidelor parlamentare din comisiile de profil, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai celui academic”, transmitea Administraţia Prezidenţială, printr-un comunicat de presă.
În ianuarie, Curtea Constituţională a decis că legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei. De altfel, Curtea Constituţională a respins toate cele trei legi ”Big Brother” ca fiind neconstituţionale. În motivarea CCR, judecătorii precizau că legea respectivă are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT. În urma deciziei CC, preşedintele Klaus Iohannis a cerut rediscutarea respectivelor acte normative în Parlament.
Ce date se rețin
Conform proiectului de lege, autorităţile vor putea să stocheze, în cazul telefoniei, numărul de telefon apelant, precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, iar în cazul e-mail-ului sau telefoniei prin internet se vor stoca datele utilizatorului, numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării. De asemenea, se vor stoc date privitoare la ora şi durata la care a avut loc apelul telefonic, data şi ora conectării la şi ale deconectării de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocată dinamic sau static unei comunicări de furnizorul de servicii de acces la internet, precum şi identificatorul abonatului sau al utilizatorului înregistrat. În privinţa apelurilor telefonice se vor mai stoca identitatea internaţională de abonat mobil (IMSI) a apelantului şi celui apelat precum şi identitatea internaţională a echipamentului mobil (IMEI) de pe care se efectuează convorbirile.
