Emil Boc invitat să facă gargară cu piswasser în fostul local al boschetarilor de pe Cetăţuie

520

În urmă cu doi ani, Gazeta de Cluj publica un articol potrivit căruia în una dintre porţile istorice ale Cetăţuii se pritoceşte un restaurant. Proprietarul clădirii a anunţat în cursul acestei săptămâni că în Poarta Vieneză se va deschide de la anul un local. Afaceriştii din spatele acestui business, acţionarii firmei RONSIDE STEEL SRL, sunt Camelia şi Florin Lung împreună cu Cosmin Sindean, fost manager la City Plaza, actual şef în cadrul afacerii Platinia care îi aparţine lui Vasile Puşcaş, fostul ginere al lui Ioan Rus.

 

La începutul acestei săptămâni, Florin Lung, administratorul firmei Ronside Steel anunţa că, din 2018, în spaţiul în curs de renovare al Porţii Vieneze din cadrul ansamblului Cetăţuia, se va deschide un restaurant cu terasă.

Potrivit autorizaţiei de construcţiei, valoarea investiţiei se ridică la suma de aproximativ 1,3 milioane de lei, însă declaraţiile investitorului spun că în acest proiect ar intra aproximativ un milion de euro.

Banii provin din conturile acţionarilor sau a persoanelor din spatele acestei afaceri pentru că, potrivit datelor comerciale de pe Ministerul de Finanţe, firma nu ar avea puterea financiară necesară pentru un proiect cu această anvergură.

În 2015, la o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de lei, firma Ronside Steel a avut o pierdere de 52 de lei. Anul trecut, cifra de afaceri a crescut la 2,3 milioane de lei, iar profitul a fost puţin mai mare decât un salariu mediu brut: 3764 de lei. Aşa că banii respectivi sunt pompaţi din alte surse.

 

Cine investeşte în Cetăţuie

Florin Lung este asociat, în cadrul SC Insteel, cu Laurenţiu Bâlc, în vârstă de 29 de ani. Cel din urmă este fiul rotaryanului clujean Laurenţiu Bâlc, fratele lui Eugen Bâlc, fost şef în cadrul Astra Asigurări şi afacerist în domeniul energiei. Însă, în mare parte, familia Bâlc şi-a capitalizat averea, prin intermediul firmei Transilva Cluj, din afacerile cu lemn tăiat din Apuseni.

Familia Bâlc face parte din, să-i spunem, ”spuma Clujului”. Cei doi fraţi Bâlc fac parte din Rotary Club şi sunt prieteni cu Dorel Goia, Vasile Leordean, Sorin Dan, Ovidiu Turcu, Gicu Gânscă, Ioan Aşchilean, Marcel Borodi, Octavian Buzoianu, Vasile Onacă, şi majoritatea afaceriştilor care cred că un costum te face domn. Fraţii Bâlc fac afaceri cu energie prin intermediul GURGHIU ENERGY SRL şi Rott Energy. În aceste firme, Eugen Bâlc face afaceri împreună cu Gabriel Cârlig, patronul Jolidon.

De asemenea, fraţii Bâlc mai sunt parteneri de afaceri cu Gheorghe Coldea, iar legăturile de afaceri ajung până la Ioan Badiu şi afacerile firmei Elret, un distribuitor privat de energie electrică, adică ”băieţii deştepţi”.

De la jumătatea acestui an, în cadrul firmei Ronside Steel a fost cooptat ca acţionar Sindean Emil-Cosmin, fostul manager de la City Plaza de pe vremea când afacerea îi aparţinea milionarului clujean Sorin Dan. După ce afacerea a fost vândută, Sindean a fost cooptat în echipa de la Platinia, afacerea lui Vasile Puscaş, fostul ginere al PSD-istului clujean Ioan Rus.

 

emil-boc

Gargara lui Boc

În urmă cu aproximativ doi ani, primarul Emil Boc anunţa că vrea să cumpere imobilele istorice de pe Cetăţuie pentru a le introduce într-un circuit turistic. Proprietăţile respective au fost deţinute de o firmă privată, Unita Turism, controlată de JOSEF GOSCHY şi de AVAS, autoritate care deţine un pachet minoritar de acţiuni. Clădirile istorice din acel spaţiu se aflau într-o stare avansată de degradare pentru că municipalitatea nu s-a preocupat să le renoveze în cadrul unui parteneriat cu cei de la Unita Turism. Mai mult, în loc să se înţeleagă cu cei din cadrul societăţii private, reprezentanţii primăriei clujene au ales să se judece cu firma Unita.

Privitor la acele imobile şi la teren, Primăria Cluj-Napoca a avut drept de preempţiune, adică de întâietate în cazul în care bunurile sunt scoase la vânzare. Cu toate acestea, intenţiile lui Emil Boc şi ale consilierilor locali au fost doar o gargară făcută în şedinţele publice, chiar dacă în nenumărate rânduri reprezentanţii primăriei au spus că sunt dispuşi să cumpere imobilele istorice de pe cetăţuie pentru a le integra într-un circuit turistic.

Patronul Unita Turism a arătat într-o adresă trimisă administraţiei locale modalitatea în care reprezentanţii administraţiei locale şi-au exercitat acest drept.

„În cursul anului 2014 am primit de la Primăria Cluj-Napoca o adresă prin care mi se cere imperios să execut lucrări de întreţinere şi renovare la clădirile istorice aflate în vecinătatea hotelului Belvedere. Din cauza lipsei acute de fonduri cu care se confruntă societatea Unita Turism, dar pentru a respecta cerinţele din adresa Primăriei, pentru ca zona să beneficieze de ample lucrări de renovare şi repunere în valoare a monumentelor amplasate aici, am luat decizia de a vinde cele cinci construcţii. A fost o decizie corectă, consider eu, pentru că un investitor privat poate avea la dispoziţie mult mai rapid şi fără multe formalităţi fondurile necesare de investit. Am şi reuşit vânzarea a două dintre imobile unor investitori privaţi, iar unul dintre ei (Arhimar) a demarat deja renovarea imobilului cumpărat investind pe lângă preţul de achiziţie sute de mii de euro. Este o dovadă elocventă a faptului că decizia mea de a vinde investitorilor privaţi a fost una corectă, funcţionează şi produce consecinţele dorite atât de primărie, cât şi de societatea civilă din Cluj-Napoca. În loc să continui cu acest gen de lucrări, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a exercitat dreptul de preemţiune în două din cele cinci construcţii, spunând stop oportunităţii de a dezvolta zona. Oare cu ce scop doreşte Primăria Cluj-Napoca să cumpere şi să întreţină aceste construcţii atâta timp cât există firme private care cu bani proprii, nu cu fonduri atrase, doresc şi aşa să facă aceste lucrări pe care Primăria nu are cum să le realizeze? Pur şi simplu nu găsesc o explicaţie logică şi anume cum este posibil ca primăria să dorească să finanţeze şi să investească sute de mii de euro pentru cumpărarea şi repararea acestor construcţii, atâta timp cât pot lăsa pe seama investitorilor privaţi aceste achiziţii, care refac aceste clădiri, în mod deosebit şi ca primăria, respectiv dumneavoastră ca şi consilieri să hotărâţi folosirea acestor sume importante pentru protecţie socială sau alte cheltuieli care cad în sarcina primăriei şi care sunt cu mult mai importante pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca”, arată patronul Unita Turism, JOSEF GOSCHY, în adresa menţionată.

În final, administraţia locală şi-a exercitat dreptul de preemţiune în privinţa unui imobil şi a unui teren.

În imobilul respectiv nu a fost făcută nici o investiţie, iar terenul figurează în mapa de promisiuni ”gargaristice” ale lui edilului clujean ca spaţiu pentru construirea unui teatru în aer liber.


Cetăţuia fortificată

Cetăţuia (în maghiară Fellegvár) este o fortificaţie construită în perioada Habsburgică în vârful dealului cu acelaşi nume din Cluj-Napoca, în cartierul Gruia. Cetăţuia a fost clădită între anii 1715 şi 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn şi era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pământ. Porţile de acces dinspre vest şi sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est şi nord. Deasupra porţilor şi în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spaţii administrative, o garnizoană şi un depozit de armament.

Fortificaţia a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. Aici a fost întemniţat şi executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluţiei. Din vechea cetăţuie a mai rămas puţin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Paraşutiştilor. Întregul ansamblu a fost profund afectat de alunecările de teren din zonă.


Executat de unul dintre devalizatorii Băncii Dacia Felix

Florin Lung a fost acţionar în firma YNCA TEAM SRL din Huedin care a fost falimentată. În cadrul procedurii de faliment la această firmă, executorul judecătoresc a încercat să vândă una dintre proprietăţile lui Lung pentru recuperarea datoriilor făcute faţă de firma Resido Trade SRL, una dintre afacerile lui  Fredy Robinson, artizanul mai multor afaceri închise cu scandal în România, care este şi unul dintre artizanii devalizării  Băncii Dacia Felix.

”Cât priveşte debitorul Lung Florin Remus, dat fiind că acesta figurează cu un bun imobil supus impozitării, s-a solicitat lichidatorului judiciar achitarea unei taxe de 100 lei către OCPI Cluj, în vederea identificării datelor de carte funciară pentru a se putea continua demersurilor de executare. Lichidatorul judiciar a procedat la achitarea taxei către OCPI Cluj şi a comunicat către biroul executorului judecătoresc dovada efectuării acestei plăţi”, arată unul dintre rapoartele lichidatorului.

2 COMENTARII

  1. Sa lase țeparii Cetățuia in pace .

    Mai sunt multe păduri de tăiat si furat .

    Trebuie sa ai fata sa deții imobile pe Cetățuie .

    Culmea , toate aceste imobile au fost înstrăinate foarte rapid , ușor ,unor investitori care dețin proprietăți in zona si care cunosc ca zona are o valoare inestimabila .

  2. Rotary spuma Clujului..? Poate cea cea care decorează șuvoiul de canalizare, mai bine spus scursura. Vai de ei.. și-au tras un blazon și ăla de împrumut și-acum orice măcelar are pretenții de nobilitate. Niște caraghioși.

LĂSAȚI UN MESAJ