Emil Boc vrea să construiască o centură a municipiului Cluj Napoca prin Parcul Industrial Tetarom I, chiar dacă şeful parcului industrial, Viorel Găvrea i-a atras atenţia edilului că proiectul se suprapune cu mai multe parcele pe care diferite firme derulează sau au în curs de derulare proiecte. De asemenea, în zona în care municipalitatea clujeană proiectează drumul respectiv există o serie de reţele utilitare de energie electrică, apă şi gaz care alimentează parcul industrial de lângă pădurea Hoia.

 

În următoarea şedinţă de consiliu local se va supune aprobării un punct de vedere din partea Tetarom prin care se atrage atenţia că unul dintre proiectele fantasmagorice ale primarului Emil Boc, o centură a municipiului care ar trebui să lege comuna Baciu de Bulevardul Muncii şi comuna Apahida, se suprapune cu mai multe parcele edificate sau în curs de edificare din cadrul parcului industrial clujean.

În cadrul şedinţei, societatea Tetarom SA solicită modificarea traseului drumului expres propus – ocolire Baciu, astfel încât să nu afecteze parcelele situate în Parcul Industrial Tetarom I.

Însă, proiectantul, reprezentat de şeful de proiect, a comunicat municipalităţii următorul punct de vedere: ”Nu, relaţia spre centura Baciu rămâne”.

De asemenea, şi reprezentanţii primăriei susţin punctul de vedere al proiectantului, chiar dacă drumul este, practic, imposibil de realizat.

”Servitutea de utilitate publică instituită prin PUG are în vedere criterii deduse dintr-o viziune ansamblu asupra dezvoltării oraşului, respectiv a tramei stradale majore. Aceasta e una din sarcinile esenţiale ale PUG pentru că asigură o dezvoltare sistematică, durabilă, eficientă. Drumul expres ocolitoare Baciu şi intersecţia denivelată cu calea ferată sunt preluate în Planul de Mobilitate Urbană considerându-se posibil a fi implementate cu finanţare naţională. Va fi propus ca proiect suport cu finanţare naţională pe termen lung în variantă extinsă: cale rutieră nouă până la nodul A3 Nădăşel. Drumul poate fi realizat pe lângă calea ferată, la profil tip IIJ – 21 m fără a fi afectate clădirile din parcul industrial Tetarom. În concluzie, propunem Consiliului Local respingerea plângerii ca nefondată şi menţinerea în PUG a drumului expres ocolitoare Baciu pe lângă calea ferată”, arată raportul municipalităţii clujene, parafat de arhitectul şef Daniel Pop, directorul executiv Corina Ciuban şi Andreea Mureşan, şef birou.

 

Boc vrea să taie Tetaromul cu o centură a Clujului

Pe de altă parte, Viorel Găvrea, directorul Tetarom, atrage atenţia municipalităţii că pot fi afectate o serie de parcele de teren situate în Parcul Industrial Tetarom I proprietatea Judeţului Cluj, în administrarea CJ Cluj. ”Conform planurilor urbanistice zonale aprobate prin HCL nr 249/05.12.2002 şi nr 602/30.08.2005 terenurile de mai sus sunt încadrate ca zonă industrială. Pe toate parcelele de teren identificate mai sus există construcţii sau proiecte ale clienţilor noştri aflate în derulare. Conform planşelor 332 Trafic la nivelul oraşului existent propus şi 21 c-a-3-II din PUG în zona Parcului Industrial Tetarom I, drumul expres propus – ocolire Baciu are o lăţime de 21 de m şi este paralel cu calea ferată. Acest drum este proiectat pe parcelele de teren cu nr CF 284237 în suprafaţă de 48.807 mp şi CF 284238 în suprafaţă de 8361 mp unde în prezent se află drumul de incintă a Pacului Industrial şi adiacent acestuia, reţelele de utilităţi care deservesc parcul industrial (alimentare cu energie electrică medie tensiune, alimentare cu gaze naturale, canalizare menajeră şi pluvială, conducta de apă a Companiei Someş SA care alimentează rezervorul de apă 5.000 mc, linie electrică subterană 110 kv). De asemenea, acest drum, conform planşelor din PUG afectează şi zona de siguranţă a liniei de cale ferată nr 300 Bucureşti – Episcopia Bihor, în intersecţia căii ferate Cluj Napoca – Baciu Triaj”, arată Găvrea.

De asemenea, el mai cere modificarea în totalitate a traseului drumului propus fără ca acesta să afecteze parcelele din Parcul Industrial Tetarom I şi fără să pericliteze activităţile societăţilor din cadrul acestuia.

 

Noul PUG ”labirint”

Situaţia PUG-ului este total atipică pentru că fără recepţia lucrărilor de ridicare topo, în mod normal, PUG-ul Clujului ar fi imposibil de trasat.

“Este destul de ciudat modul în care arhitecţii care s-au apucat de acest proiect au reuşit  să îl facă fezabil fără să aibă ridicarea topo, care înţeleg de la dumneavoastră că nu a fost încă recepţionată. Pe de altă parte, eu am văzut proiectul respectiv şi îmi ridică destul de multe semne de întrebare. Sunt o serie de direcţii,făcute peste PUG-ul care era în vigoare în anii 70, au apărut o serie de profiluri care nu se regăsesc în teren, iar codurile europene pentru catalogarea structurilor existente la faţa locului sunt complet greşite”, explică unul dintre arhitecţii din Cluj.

De asemenea, el mai adaugă şi faptul că arhitecţii care au consultat proiectul Planului Urbanistic General al Clujului prezintă o serie de greşeli.

“PUG-ul are multe aberaţii pentru că hărţile au fost făcute fără a studia realitatea din teren. Există foarte multe parcele care nu se regăsesc pentru că nu s-au documentat corect cei care au făcut  lucrarea. O să vedeţi că după ce va fi adoptat, PUG-ul va genera o adevărată avalanşă de procese pentru că va fi uşor contestabil. De fapt asta s-a şi urmărit! Nu a fost aprobat până acum pentru că fiecare birou mare de arhitectură a urmărit să obţină o reglementare mai bună unde are în derulare proiecte şi, nu în ultimul rând, l-au făcut contestabil din acelaşi motiv. Cei care ştiu hibele PUG-ului vor putea profita din asta”, spune arhitectul clujean sub protecţia anonimatului.

Licitaţia pentru PUG a fost câştigată de Universitatea Tehnică Cluj Napoca (UTCN) care a cerut pentru realizarea PUG-ului 2,4 milioane de lei fără TVA. Pe lângă arhitecţii UTCN-ului s-au mai asociat birourile de arhitectură Planwerk şi Bogart, subcontractorii USAMV şi societăţile IHS România şi DASAT Invest. DASAT Invest este deţinută de profesorul UTCN, Gavril Torsin, cealaltă societate, IHS Romania (Institute for Housing and Urban Development Studies Romania) este deţinută de off-shore-ul Institute for  Housing and Urban Development Studies BV, de Nicolaie Ţarălungă şi de Sorina Racoviceanu.


Noul PUG motiv de procese

Începând cu data de 22 iunie 2016, vechiul Plan Urbanistic General (PUG), elaborat în cursul anilor 90, a ieşit din uz, intrând în vigoare noul PUG făcut de Universitatea Tehnică Cluj Napoca şi firma de arhitectură Planwerk. Potrivit noului PUG, Clujul a fost împărţit în trei zone de importanţă: zona de locuire, zona de urbanizare, unde au fost incluse şi zona Borhanci şi zona de restructurare de 593 de hectare, care se suprapune peste fosta zonă industrială şi un parcelar riveran de 250 de hectare. Potrivit noului PUG, 60% din suprafaţa municipiului reprezintă zona de locuinţe, mai exact 1.660 de hectare, 25 de hectare reprezintă spaţiile de servicii, 197 de hectare zona de activităţi economice, zona mixtă are 47 de hectare, iar 147 de hectare este zona verde nou constituită.


Boc face cum îl taie PUG-ul

Potrivit declaraţiilor fantasmagorice date de Emil Boc, „este vorba despre centura de ocolire de la Baciu, care va asigura o alternativă la intrarea în Cluj-Napoca dinspre Baciu. Ea va porni de la nodul de autostradă de la Rădaia, de la Mihăieşti. De acolo va fi concepută o nouă centură ocolitoare, la sud de Baciu, în lungul căii ferate, pe la Tăietura Turcului – Tetarom. Va fi o supra traversare de cale ferată când ajungem în municipiu şi după care ne vom duce spre a ne conecta cu Bulevardul Muncii – Apahida. Centura va urma traseul căii ferate şi va exista şi o supra traversare peste calea ferată. Această centură va asigura o alternativă pentru a nu mai fi nevoit să ajungi în Traian Vuia, printr-o zonă peri-centrală a oraşului”, a declarat primarul Emil Boc cu ocazia prezentării proiectului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.