Cascadorii râsului în economia Clujului! CITR: Clujana a intrat în insolvenţă din cauza creşterii salariului minim pe economie!

Gazeta de Cluj vă prezintă motivele pentru care fabrica de încălţăminte Clujana, aflată în patrimoniul CJ Cluj, a intrat în insolvenţă. Pentru moment, de această procedură se ocupă CITR, prin intermediul practicianului Mariana Boiciuc,  însă ANAF Cluj, care este principalul creditor de la Clujana, cu o datorie de 14,7 milioane de lei, ar putea cere schimbarea administratorului judiciar. Printre motivele care au dus Clujana în această situaţie se numără creşterea salariului minim pe economie (sic!) şi faptul că principalul client este firma Class Shoe SRL din Cluj Napoca, fapt care a dus fabrica de încălţăminte într-o zonă de risc. Firma Class Shoe a obţinut o serie de credite importante prin intermediul unor ipoteci puse pe activele Clujana. Din spolierea fabricii nu au lipsit foştii securişti îmbrăcaţi în costume de businessman.

În situaţia în care CJ Cluj are probleme în administrarea câtorva societăţi comerciale pe care le deţine (SC Cluj Arena – intrată în faliment, SC Pază şi Protecţie – în pragul falimentului, SC Univers T – cu insolvenţa care bate la uşă, SC Clujana – în insolvenţă) poate fi pusă sub semnul întrebării capacitatea reprezentanţilor instituţiei de a administra un judeţ.

Însă, trecând peste acest aspect, insolvenţa fabricii de încălţăminte poate genera, în opinia şefului CJ Cluj, Alin Tişe, un venit financiar consistent.

Potrivit propriilor declaraţii, Tişe se gândeşte să vândă afacerile Clujana şi Univers T, motivând că administraţia judeţeană nu trebuie să se ocupe de fabrici de încălţăminte sau restaurante. Lucru care, privit dintr-o perspectivă administrativă, poate părea de bun simţ. Însă, vânzarea Clujana sau Univers T se poate transforma într-un şmen financiar extrem de uşor, iar majoritatea acestor afaceri au, cel puţin în această perioadă, un singur deznodământ: cel imobiliar.

Deja o parte importantă din imobilele Clujana au fost ipotecate în favoarea celui mai important client al fabricii, SC Class Shoe, o firmă din Cluj Napoca, care îşi administrează afacerea cu destul de mult succes.

Spaţiile Clujana ipotecate pentru cel mai bun client

Spre exemplu, în anul fiscal 2016, această firmă care se ocupă tot de fabricarea încălţămintei a raportat o cifră de afaceri de 63,4 milioane de lei, un profit de 4,4 milioane de lei şi aproape 200 de angajaţi. Firma este deţinută de BEJAN MARIA MAGDALENA (acţionar majoritar şi administrator) şi de Radu Sorin Grindean.

Firma Class Shoe a contractat o serie de credite bancare pentru care a girat Clujana cu mai multe imobile pe care le deţine.

”Ipoteca de rang III asupra: imobil situat în Cluj-Napoca, P-ţa 1 Mai nr. 4-5, jud. Cluj, proprietatea CLUJANA – S.A. înscris in CF 254090 Cluj-Napoca (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 111396), sub Al nr. cadastral 254090, reprezentând teren în suprafaţă de 328 mp şi construcţii, sub A1.1 nr. cadastral 254090-C1 reprezentând hală, birouri; Ipoteca de rang III asupra imobilului – spaţiu comercial nr. 3- aflat în proprietatea CLUJANA – S.A. compus din sală de vânzare cu Su = 118,4 mp, cota din p. i. c. de 1,34/100 parte, înscrise în cf. col. 173838, teren atribuit: 38,31/2867 parte, situat in Cluj-Napoca, str. T. Mihaly nr. 31-35, parter, ap. 4, jud. Cluj, înscris în CF nr. 250614-C1-U8 Cluj-Napoca (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 175799) nr. cad. 15394-C1-C4 şi asupra cotei de 38,31/2867 teren intravilan în proprietate înscris în CF nr. 250614 Cluj-Napoca (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 173838)”, se arată într-un extras din Monitorul Oficial.

În cursul acestei săptămâni, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a declarat că el vede vânzarea Clujana ca pe una dintre soluţiile posibile.

”CJ trebuie să facă administraţie publică, nu să se ocupe de pantofi sau de restaurante! Este un proiect personal: să vând aceste societăţi sau să găsim nişte privaţi care să le administreze. Se ştie că privaţii administrează mai bine decât statul. Deocamdată nu am reuşit să îi conving pe consilierii locali să voteze un asemenea proiect, de aceea nici nu l-am formulat. Consilierii se tem de Direcţia Naţională Anticorupţie: să nu se interpreteze că vor să favorizeze sau să blocheze pe cineva. Eu, ca jurist, spun că e totul legal”, a declarat Tişe în presa locală.

DIE s-a băgat în bocancii Clujana

Referitor la firma SC Class Shoe, pentru care Clujana lucrează în regim lohn, trebuie menţionat că acţionarul majoritar, Bejan Maria Magdalena, a făcut parte, pe vremea comuniştilor, din conducerea unei foste societăţi de stat, ICE Arpimex. Prin intermediul acestei societăţi de stat Clujana exporta încălţăminte. În conducerea ICE Arpimex se aflau persoane care făceau parte din Direcţia de Informaţii Externe (DIE) a Departamentului Securităţii Statului (DSS) a fost serviciul secret extern al României în perioada comunistă. ICE Arpimex era sub comanda ofiţerului DIE, Didi Secrieru, fost coleg cu Dan Voiculescu. Printre subalternii lui Didi Secrieru se numărau Constantin Oancea, Emil Coliban, Doina Dobre şi Maria Magdalena Bejan, persoane care, după căderea comunismului s-au lansat în afaceri cu încălţăminte.

În mod întâmplător, în 2002, când AVAB a vândut la licitaţie o parte din activele Clujana, printre câştigătorii licitaţiilor s-au numărat şi firmele patronate de persoanele enumerat anterior.

Potrivit unui interviu publicat în anul 1995 în ”Lumea liberă românească”, Didi Secrieru  spunea că fostul ministru de stat pentru Coordonare, Strategie şi Reformă şi fostul preşedinte al ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) România, Mişu Negriţoiu, i-a fost coleg.

”Tot la I.C.E. ARPIMEX a lucrat (din 1986, dacă nu mă înşel), fiind coleg cu mine, Mişu Negriţoiu, şi el ofiţer acoperit, care avea să conducă în Statele Unite sucursala ARPIMEX-ului, TOMIS”, declara la momentul respectiv Didi Secrieru, devenit om de afaceri după 1989.

Şireturile Clujana s-au încurcat în pixul lui Radu Sârbu

Problemele la Clujana au apărut imediat după Revoluţie. La începutul anilor 90, destinul fabricii de încălţăminte a ajuns în pixul clujeanului Radu Sârbu care, la data respectivă, era şeful Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), proprietarul fabricii de încălţăminte. Atunci, FPS a refuzat atunci să garanteze un împrumut bancar care ar fi putut prelungi agonia fabricii, insistând că aceasta nu îşi putea plăti datoriile decât prin lichidare. După aceea, Clujana a trecut în administrarea unor firme private şi a ajuns, înapoi la stat, în administrarea Consiliului Judeţean Cluj.

Aici a început marea devalizare! Spre exemplu, când Dan Ungureanu a fost numit şef al fabricii, Clujana avea 3.5 milioane de lei în conturi. În 2010, când Ungureanu şi-a dat demisia, fabrica avea datorii de 2.5 milioane de euro, în conturi mai existând doar 78.000 de lei. La conducerea Clujana a fost numit Radu Ţărmure, care între timp a decedat. El a fost acuzat că a prejudiciat compania cu peste 100.000 de lei, bani pe care i-a ridicat din casieria magazinelor, în nume personal, fără să-i mai depună apoi în contul firmei. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, alături de Ţărmure, alţi doi directori au ridicat bani din casieria unităţii, fără să-i mai returneze vreodată.

Şefii au uitat să plătească

Revenind la insolvenţa Clujana, potrivit practicianului Mariana Boiciuc de la CITR, una dintre cauzele situaţiei în care se află fabrica de încălţăminte este creşterea salariului minim!

”În cadrul societăţii Clujana SA salariul minim reprezintă valoarea minimă pentru baza de remunerare în grila de salarizare de la care, potrivit grilei, salariile cresc în funcţie de categoriile stabilite. Drept urmare, creşterea salariului minim brut pe economie a generat o creştere pentru toate salariile personalului direct productiv şi a altor categorii de personal indirect productiv. Creşterea salariului minim în mai 2016 şi respectiv februarie 2017 a generat cheltuieli suplimentare pentru societate de cca. 150.000 lei/lună iar posibilităţile de renegociere a contractelor de prestări servicii erau limitate”, arată Boiciuc în raport.

De asemenea, neachitarea la scadenţă a obligaţiilor bugetare a generat cheltuieli însemnate pentru societate reprezentând penalităţi şi majorări de întârziere, lucru care au băgat Clujana în insolvenţă.

”Din totalul sumelor de 9.428.704 lei eşalonate la plată în anul 2014, 2.958.400 lei reprezintă majorări de întârziere, dobânzi şi penalităţi. În urma pierderii eşalonării la plată în anul 2017 au fost instituite dobânzi şi penalităţi în cuantum de 1.266.724 lei, ceea ce reprezintă 15% din cifra de afaceri anuală a societăţii. Aceste majorări de întârziere şi accesorii stabilite au fost împovărătoare pentru societate afectând capacitatea de autofinanţare şi lichiditatea ducând la final la incapacitatea de plată”, arată raportul CITR.

Jonglerii cu datoriile Clujana

Pe de altă parte, Clujana ar fi putut intra în insolvenţă de cel puţin cinci ani pentru că cei care au condus fabrica nu au plătit o serie de datorii eşalonate către Finanţe, iar aceste sume, care erau considerate drept “datorii pe termen lung”, s-au transformat în “datorii pe termen scurt”, iar sumele înscrise la această categorie trebuiesc plătite în decurs de maxim un an.

Concret, lucrurile stau astfel.

În data de 01.01.2013, SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE P NĂ LA UN AN erau de 2.704.510 de lei, iar SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN erau de 2.954.588 de lei. Diferenţa între aceste două tipuri de datorii constă în faptul că datoriile pe termen lung sunt eşalonate, constau în datorii către bugetul de stat, iar Finanţele clujene au făcut cu Clujana o convenţie prin care s-a acceptat plata lor eşalonată. Problema constă în faptul că după jumătate de an, la bilanţul din data de 30.06.2013, balanţa datoriilor a fost dezechilibrată.

Datoriile pe termen scurt au ajuns la suma de 6.429.971 de lei, adică s-au dublat, iar datoriile termen lung au dispărut cu desăvârşire. De fapt, ele nu au dispărut. Noua conducere nu a respectat convenţia de eşalonare a datoriilor pe termen lung încheiată cu Finanţele, iar acest tip de datorii s-au adăugat celor trecute în categoria “termen scurt”. Problema acestui tip de datorie este că dacă în decurs de un an nu se fac plăţile respective, creditorul cere insolvenţa sau falimentul ca să îşi primească banii.

Cine şi-a bătut joc de angajaţii Clujana

Conform statutului Clujana, membrii Consiliului de Administraţie “negociază şi perfectează operaţiunile de cumpărare, schimb, contracte de credit precum şi constituire în garanţie a unor active potrivit competenţelor sale, astfel cum sunt circumstanţiate în cele ce urme*-ază. Actele de dobândire, schimb sau de constituire în garanţie a unor active din categoria activelor imobilizate ale societăţii, a căror valoare depăşeşte, individual sau cumulat, pe durata unui exerciţiu financiar, 20% din totalul activelor imobilizate, mai puţin creanţele, vor fi încheiate de către consiliul de administraţie numai după aprobarea prealabilă de către adunarea generală extraordinară a acţionarilor. Contractele de credit/împrumuturile bancare curente având o valoare mai mare de 500.000 de euro, sau echivalent în lei ori alte monede, împreună cu garanţiile aferente vor putea fi încheiate de consiliul de administraţie numai după aprobarea prealabilă de către adunarea generală extraordinară a acţionarilor. În privinţa tuturor celorlalte contracte de credit/împrumuturi bancare curente, respectiv operaţiuni de cumpărare, schimb, constituire garanţie a unor active, în afară de cele expres şi limitativ menţionate mai sus, consiliul de administraţie va fi abilitat să le încheie fără a avea nevoie de aprobarea adunării generale a acţionarilor”. Cu alte cuvinte, gestionarea creanţelor şi a celorlalte tranzacţii care se fac sub o sumă de 500.000 de euro vor fi gândite şi executate de oamenii care au adus fabrica în pragul insolvenţei.

Lohn pentru Lena

”Din analiza efectuată s-a putut constata faptul că peste 70% din cifra de afaceri a societăţii a fost generată de clientul Class Shoe SRL, în temeiul unui contract de lohn. Dependenţa societăţii faţă de acest client a creat o zonă de potenţial risc pentru Clujana SA, astfel încât orice modificare a valorii comenzilor de la acest client are un impact semnificativ în activitatea societăţii. Totodată, având în vedere faptul că societatea Class Shoe SRL produce în general botine şi ghete, în primul trimestru al anului Clujana SA nu are acoperită capacitatea de producţie ceea ce duce la acumularea unor datorii suplimentare”, arată raportul preliminar.

CITR vrea insolvenţa

Potrivit raportului, ”plecând de la considerentele de ordin teoretic, dar şi de natură practică ce decurg din analiza comparativă a efectelor generate de procedura reorganizării şi a celei de faliment, putem conchide că cea dintâi este net avantajoasă pentru toate entităţile ce participă la această procedură.

Concluzionând, în perioada imediat următoare ne propunem efectuarea unor demersuri preliminare privind redresarea activităţii: – deschiderea unor noi magazine în care să fie valorificate produsele Clujana; – promovarea şi valorificarea produselor Clujana în mediul online (online shop); – redimensionarea structurii de personal; – identificarea unui investitor pentru finanţare activităţii curente; – reaşezarea datoriilor pe contextul actual, în condiţiile respectării tratamentului corect şi echitabil al creanţelor, ajustarea masei credale în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei”, arată raportul CITR.

ANAF s-a apucat de vândut spaţiile Clujana

Încă de anul trecut ANAF Cluj a organizat licitaţii pentru vânzarea spaţiilor cu o suprafaţă totală de de 9.540 metri pătraţi, cu o valoare estimată la suma de 27,8 milioane lei, fără TVA, şi a unui spaţiu comercial de aproape 120 de mp, estimat la suma de 676.245 de lei, fără TVA. Interesat este faptul că fiscul a scos la vânzare aceste active în situaţia în care datoriile fabricii către bugetul de stat sunt de aproximativ 10 milioane de lei. Potrivit datelor financiare, la sfârşitul lunii septembrie datoriile bugetare erau de 13 milioane de lei, din care 5,1 milioane lei la bugetul de stat, 5,5 milioane lei contribuţii neachitate pentru pensii, 220.000 de lei sume neachitate la bugetul pentru şomaj, precum şi restanţe de 2,1 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate. În acelaşi timp, bilanţurile arată că  în 2016 Clujana a intrat pe profit, cu un câştig de 213.000 lei, la afaceri nete de 9,9 milioane lei. În 2015, a avut un rezultat negativ de 3,2 milioane lei la afaceri similare, de 9,6 milioane lei. Acum în cadrul fabricii de încălţăminte lucrează aproximativ 300 de persoane.