Astăzi, Curtea Constituţională a României va relua dezbaterile pe marginea sesizării referitoare la nerecunoaşterea căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi sex, după decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton.
Sesizarea este legată de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 alin. (2) şi (4) din Codul civil.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, la începutul lunii iunie, că statele membre nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.
Pe 29 noiembrie 2016, judecătorii CCR suspendaseră dezbaterile, pentru a cere un punct de vedere de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost dezbătută prima dată pe 20 iulie la Curtea Constituţională, argumentele principale invocate de cei care au ridicat excepţia fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a pledat atunci în favoarea recunoaşterii căsătoriei.
Adrian Coman şi Clai Hamilton s-au cunoscut în 2002 la New York şi au format un cuplu stabil timp de opt ani. În 2009, Adrian a plecat din New York pentru a lucra la Parlamentul European, în Bruxelles. Un an mai târziu, cei doi au decis să se căsătorească în Belgia. În 2012, Adrian Coman şi-a încheiat contractul la Parlamentul European şi a început să îşi caute de lucru în Belgia şi Statele Unite, luând în calcul şi varianta de a veni în România, unde avea părinţi, rude şi prieteni. A mers la Consulatul României din Bruxelles pentru a transcrie certificatul de căsătorie, lucru necesar pentru a cere rezinţa în România pentru partenerul său.
Adrian Coman, Clai Hamilton şi Asociaţia ACCEPT au fost audiaţi de Marea Cameră a CJUE pentru stabilirea definiţiei termenului „soţi” în legislaţia europeană privind libera circulaţie pe teritoriul UE în data de 21 noiembrie 2017. Cazul a ajuns pe masa judecătorilor europeni după ce opinia lor a fost solicitată de Curtea Constituţională a României, pentru a stabili dacă articolele din Codul Civil care interzic recunoaşterea căsătoriilor gay încheiate în afara României sunt constituţionale.
CCR a întreabat CJUE dacă o lege este constituțională. Ştiam cu toții înainte care va fi răspunsul CJUE, dar CCR avea nevoie de o acoperire, de o scuză pentru a motiva o decizie foarte nepopulară în România. CCR trebuie curățată de elementele aliene, fără coloană vertebrală, pe care le conține. Ruşine celor din CCR.