CCR a publicat motivarea prin care ascultările de telefoane sunt ilegale

166

Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei potrivit căreia persoanele care, în cadrul proceselor penale, au fost interceptate, chiar dacă nu erau inculpate în dosar, pot cere despăgubiri de la statul român. Între 2010 şi 2015, instanţele din România au aprobat mandate peste 100.000 de mandate de interceptare telefonică, potrivit datelor obţinute de profesorul de drept Radu Chiriţă de la instanţe. Numărul persoanelor ascultate este aproape triplu estimează el. În cadrul deciziei CCR, Livia Stanciu a fost singurul judecător care a avut o opinie separată.

 

În cursul acestei săptămâni, Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei 244 din 6 aprilie 2017, cu privire la interceptările din dosarele penale. Potrivit documentului, persoanele care au fost interceptate sau li s-a ascultat telefonul în cadrul unui dosar penal, fără a avea calitatea de inculpat, pot cere despăgubiri de la stat.

CCR a decis definitiv şi general obligatoriu pentru toate autorităţile statului un control a posteriori în privinţa încuviinţării şi punerii în executare a supravegherii tehnice.

”Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a statuat cu valoare de principiu că, ori de câte ori se aduce o atingere unui interes legitim al unei persoane, această persoană trebuie să aibă posibilitatea să se poată adresa instanţei cu o acţiune în care să pună în discuţie încălcarea astfel suferită şi să obţină, dacă este cazul, reparaţia corespunzătoare, chiar dacă, în unele cazuri, acţiunea exercitată îmbracă forma unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. (…)

Din analiza dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, concluzia care se impune este aceea că, în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerinţă în viaţa privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un control a posteriori încuviinţării şi punerii în executare a supravegherii tehnice. Astfel, persoana supusă măsurilor de supraveghere tehnică trebuie să poată exercita acest control în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii, precum şi a modalităţilor de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, procedură reglementată de dispoziţiile art.142-144 din Codul de procedură penală. Din această perspectivă, controlul a posteriori în materie trebuie să se refere la analiza legalităţii măsurii supravegherii tehnice, indiferent dacă această verificare se realizează în cadrul procesului penal sau independent de acesta (…)”, arată motivarea instanţei.

livia stanciu agerpres

Fabrica de ascultat telefoane

Între 2010 şi 2015, instanţele din România au aprobat mandate peste 100.000 de mandate de interceptare telefonică, potrivit datelor obţinute de profesorul de drept Radu Chiriţă de la instanţe. Numărul persoanelor ascultate este aproape triplu estimează el. „De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”, a explicat Chiriţă. Până anul trecut la decizia CCR care a tăiat din competenţa SRI în domeniu, în 10 ani de zile, potrivita rapoartelor de activitate, Serviciul a pus în executare peste 250.000 de acte de autorizare pentru interceptarea comunicaţiilor, numărul acestora crescând de la un an la altul, ajungând în 2014 să fie de 11 ori mai mare decât în 2005.

în perioada 2010-2015, s-a cerut în instanţă autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori, iar dintre aceste solicitări au fost aprobate un număr de 102.729 cereri. Rata de admitere este foarte ridicată, în general apropiindu-se de 100%, indiferent de numărul solicitărilor.

„Faptul că se solicită e una, faptul că se încuviinţează de instanţe pe bandă rulantă este inacceptabil pentru că indică faptul că judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept, şi anume că trebuie să ne protejeze drepturile. În procedura de interceptare judecătorul a fost pus ca să preîntâmpine abuzul în ascultarea telefoanelor, or ei nu par să îşi facă treaba. E un stat poliţienesc. Statul poliţienesc e cel în care lipseşte controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca şi cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca şi când nu am avea control judecătoresc şi ajung autorităţile să asculte pe cine vor”, a precizat Chiriţă


Interceptări pe bandă rulantă

„Sunt peste 4.000 de cereri încuviinţate de ÎCCJ care are competenţă să încuviinţeze cereri de ascultare a telefoanelor unei mici categorii de persoane, cum sunt parlamentari, miniştri, judecători de la ÎCCJ, judecători de la CCR, procurori de la Parchetul General. În total, dacă socotim aceste persoane, numărul lor nu depăşeşte 2.000. Asta înseamnă că fiecare a fost ascultat, ceea ce este inacceptabil”, a mai spus Radu Chiriţă. Potrivit rapoartelor prezentate Parlamentului, din 2005 până în 2014, Serviciul Român de informaţii a pus în aplicare 250.454 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (telefoane, e-mail, etc). Numărul acestora a crescut de peste 11 ori în acest interval, ajungând de la 3.849, în 2005, la 44.759, în 2014. Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, a declarat că, din datele puse la dispoziţie, se arată că în 2015 au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în SUA, iar SRI  a cerut practic de 16 ori mai multe mandate decât FBI.


România pierde bani la CEDO pe ascultările ilegale

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a dat un nou verdict împotriva României în problema interceptărilor ilegale. Un fost angajat SRI  şi un jurnalist vor primi împreună aproape 28.000 de euro pentru încălcări ale drepturilor stipulate de Convenţie de care se face vinovat statul român.

Astfel, fostul căpitan SRI Constantin Bucur va primi despăgubiri de 20.000 de euro, după ce a fost condamnat pentru că a făcut publice interceptări SRI ale unor convorbiri telefonice, în timp ce jurnalistul Mircea Toma, care a fost interceptat, va primi 7.800 de euro, potrivit unei decizii CEDO.

În 1996, un ofiţer SRI, Constantin Bucur, a dat publicităţii casete cu înregistrări ilegale ale jurnalistului Mircea Toma şi ale fiicei sale, minoră la vremea respectivă. Bucur este acuzat că a sustras documente secrete din instituţie, dar opinia publică a fost scandalizată de practicile principalului serviciu secret, practici care nu s-au schimbat nici în ziua de azi. În 1998, Bucur este condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. În 2002, Mircea Toma, pentru că a fost interceptat ilegal, şi Constantin Bucur, care a considerat că nu a avut parte de un proces echitabil, au făcut plângere la CEDO. După un proces care a durat mai bine de 10 ani, decizia CEDO a dat o decizie în favoarea românilor reprezentaţi de Monica Macovei şi Dan Mihai.

2 COMENTARII

  1. Cu nimic diferit de fosta securitate, SRI e stat în stat și ca atare, călărește țara pe care sunt plătiți să o slujească. Numai când vor fi dezvăluiți și epurați toți acoperiții din presă, justiție și alte instituții, va începe românul să poată respira liber.

LĂSAȚI UN MESAJ