Ce nu s-a spus la Cluj după propunerile lui Tudorel Toader

629

Actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader a ales să prezinte la fix şase luni de zile de când şi-a ocupat funcţia, propunerile de modificare a trei legi esenţiale pentru judecătorii şi procurorii din toată România. După prezentarea propunerilor pe care acesta şi le-a asumat în sfera publică instituţii precum DIICOT, DNA ori formaţiuni ce reprezintă interesul magistraţilor din România le-au criticat dur. Cu toate acestea, Gazeta de Cluj a evaluat propunerile de modificare legislativă enunţate de ministrul Toader şi vă arată ce situaţii penibile s-ar fi putut evita sau vor putea fi îndreptate dacă planul acestuia se va concretiza prin votul Guvernului în legislaţia naţională.

 

Experienţa pe funcţie devine esenţială la instanţele supreme

Luând pe rând, printre propunerile lui Tudorel Toader se numără şi stabilirea unui prag minim de ani ca experienţă pe o funcţie fie ea de judecător sau magistrat, pentru ca respectiva persoană să poată avansa la o instituţie superioară.

Spre exemplu una dintre modificările propuse stabileşte ca  un procuror să aibă minim şapte ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal sau parchetul de pe lângă tribunalul specializat.

O altă propunere enunţată de Tudorel Toader aproape că ar lăsa două dintre cele mai populare parchete ale României: DIICOTşi DNA, fără oameni. Din nou se vorbeşte de experienţa necesară unui procuror pentru a fi numit într-un parchet superior şi totodată despre o ”conduită morală ireproşabilă”.

„Opt ani în funcţia de procuror, pentru a putea fi numiţi în cadrul DIICOT şi DNA. În plus, candidaţii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”, arată acesta.

Şi totuşi nu putem să nu menţionăm că la Cluj, procurorii DNA şi DIICOT, desigur- o parte din ei, nu sunt uşi de biserică. Judeţul nostru are procurori ce mint judecătorii de la primul mandat de interceptare. Sau încurcă vreo lună-două persoana pe are trebuiau de fapt să o  aresteze(vezi cazul în care un clujean a fost adus din Germania şi arestat în locul unui infractor, iar un procuror de la Cluj a cerut şi prelungirea arestului preventiv cu toate că bărbatul încerca să îi explice că îl confundă). Tot judeţul nostru are în ST-urile DNA şi DIICOT procurori de sală ce merg în sala de judecată dornici de răzbunare sau după ce au servit dis-de-dimineaţă câteva ”digestive”.

elena botezan 2 - net

Schimbi foaia o iei de la capăt…nu dăm nume(Elena Botezan)

O altă modificare propusă de Tudorel Toader ne-a dus cu gândul fix la celebra Elena Botezan care a fost în trecut şefa DNA ST Cluj iar acum stă pe scaunul de judecător al Curţii de Apel Cluj, unde vor ajunge majoritatea dosarelor ce aveau în partea dreaptă a rechizitoriului, parafa ei.

Pentru a evita astfel de cazuri, Tudorel Toader propune: „se menţine posibilitatea ca un procuror să treacă pe funcţia de judecător, iar un judecător să treacă pe funcţia de procuror, însă numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie”.

Cu alte cuvinte, dacă eşti procuror la DNA Cluj şi vrei să schimbi baricada devenind judecător, trebuie să parcurgi din nou etapele de evoluţie profesională şi nu să ai posibilitatea imediată să lucrezi la instanţa ce soluţionează rechizitoriile tale, cum e cazul Elenei Botezan, pe care un jurnalist clujean a numit-o ”doamna de fier a anticorupţiei clujene”, într-un interviu realizat cu dânsa din postura de judecător la Curtea de Apel Cluj.

„Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel şi să rămână la Judecătorie cu bani de Curte de Apel şi care nu vor să fie detaşaţi. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu drag de Curte de Apel care lucrează la Judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Sunt mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal”, a spus Tudorel Toader.

 

Propunerile pentru conducerea DNA si DIICOT nu mai vin de la Iohannis

Despre prevederile legale prin care preşedintele României poate numi în funcţie şefii DNA şi DIICOT, Tudorel Toader are o altă părere propunând câteva modificări.

Preşedintele României nu va mai putea numi şefi la DNA, DIICOT şi la Parchetul General.

Ministrul a afirmat că viitori procurori-şefi vor fi numiţi de Secţia de Procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. El a motivat această schimbare printr-o cerere a Comisiei Europene, prin MCV.

Tudorel Toader a mai spus că preşedintele Înaltei Curţi va rămâne numit de preşedintele României, la propunerea Secţiei de Judecători a CSM.

 

Cu frica omori doar furnica

DNA a sărit ca arsă cu un comunicat prin care şi exprima îngrijorarea. Însă instituţia a pierdut credibilitate în ultimele luni după ce mai mulţi judecători au dat soluţii de achitare în dosarele ce poartă sigla acestora. Jurnalista Sorina Matei a enunţat în câteva rânduri „De ce este greşit comunicatul DNA”.

„În ţara în care vrei să schimbi trei legi doar pentru că ţi-e frică să revoci doi oameni, deşi motive profesionale ce ţin de funcţionarea instituţiilor sunt cu duiumul:1. DNA anunţă că a convocat Adunarea Generală pentru data de 31 August 2017 ca procurorii să-şi poată exprima opiniile referitoare la “ideile” exprimate de min. Justiţiei Tudorel Toader, dar conducerea DNA se antepronunţă comunicând încă de astăzi şi trimiţând deja scrisori la MJ, CSM, PÎCCJ şi ÎCCJ (!!!), exprimându-şi deja părerile în legătură cu ce a zis Toader. Pe cale de consecinţă, părerile sutelor de procurori DNA nu prea contează, deciziile-s luate, linia e dată, toţi trebuie să se supună. “Democraţie”. Demos+Kratos/popor= “puterea conducerii”.2. DNA recunoaşte singură că proiectele de lege nu le-a văzut, nu i-au fost comunicate. Aşadar, în ce bază conducerea DNA a convocat Adunarea Generală şi a trimis deja scrisori în care s-a antepronunţat? În baza unei conferinţe de presă a lui Tudorel Toader şi a unui PowerPoint. Profesionism, nu glumă.3. Deşi nu are proiectele de lege pe care oricum nu le-a văzut nimeni, deşi zice că va consulta procurorii- antepronunţându-se astăzi, deşi trimite deja scrisori (nu se ştie de ce şi la Curtea Supremă, DNA fiind direcţie de parchet), conducerea DNA (adică 3 persoane) zice că a făcut deja o evaluare “pe declaraţii” şi, evident, are şi rezultatele pe care, bineînţeles, le şi comentează.

  1. DNA nu-i convine trecerea Inspecţiei la MJ şi spune că evident totul îi afectează independenţa în raport cu factorul politic. Întrebarea care se pune este: de unde şi până unde DNA- direcţie de parchet- are în atribuţii să emită pretenţii/păreri/ să decidă unde trebuie să fie sau să nu fie plasată Inspecţia Judiciară in ansamblul judiciar? Iar numirea procurorului şef DNA la propunerea MJ/om politic şi prin decizia Preşedintelui României/om politic, nu-i afectează grav independenţa în exercitarea activităţii procurorului şef, în raport cu factorul politic? Ca principiu, când e vorba de Inspecţie, ea nu poate fi la MJ, că e politică, când e vorba de procurorul şef DNA, el poate fi propus de MJ, că nu e politic.
  2. DNA s-a supărat şi că printre ideile lui Toader se regăseşte şi aceea de a se înfiinţa o direcţie specializată la nivelul PÎCCJ pe cercetarea magistraţilor. Conducerea DNA zice, evident, că i se restrânge activitatea şi, mai ales, că faptele de corupţie comise de magistraţi nu reprezintă un fenomen aparte. Ca atare, prezintă o statistică atât de dragă pentru perioada 2005-2017.

LĂSAȚI UN MESAJ