Cel mai vechi cazino din România va fi reabilitat, după 28 de ani de ruină

356

Cazinoul din Vatra Dornei, prima clădire de aceste gen din România, clasificat ca monument istoric, este în prezent o grămadă de moloz. După Revoluţie, construcţia a intrat într-o degradare accentuată şi, până în prezent, n-a fost supus unor lucrări de reabilitare.

Cazinoul din Vatra Dornei, prima clădire de acest gen din România, a ajuns într-o stare jalnică. Imobilul, care a fost retrocedat în urmă cu 13 ani Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, va fi reabilitat printr-un proiect finanţat cu fonduri europene în valoare de aproape 5 milioane de euro

Contractul va fi semnat marţi, 5 decembrie 2017, la Vatra Dornei, de către reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Suceava, Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi ARD Nord – Est. După reabilitare, cazinoul va fi transformat într-un Muzeu al Bucovinei.

„Această finanţare este un mare câştig pentru zonă, pentru un obiectiv care are o mare valoare arhitecturală, o perlă a Bucovinei, care va avea destinaţia de muzeu şi care va intregi lista obiectivelor  de artă din Bucovina ce vor fi vizitate de turişti”, a declarat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Cazinoul din municipiul Vatra Dornei a fost ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea. Vasile Deac, primarul de la acea vreme, l-a convins pe împătratul austriac Franz Joseph despre faptul că în oraş ar trebui contruit un cazino în care turiştii veniţi în Dorna la băi să-şi poată petrece timpul.

Ridicarea cazinoului s-a făcut cu bani proveniţi de la un împrumut făcut de către Primăria din Vatra Dornei la o unitate bancară din Viena, în timp ce restul banilor au fost strânşi ca urmare a unei chete publice, la care a participat până şi împătratul austriac Franz Joseph.

Arhitectul austriac Peter Paul Brang a fost cel care a realizat proiectul cazinoului. Lucrările au fost începute în anul 1896, iar doi ani mai târziu, în 1898 au fost finalizate, inaugurarea având loc la data de 10 iulie 1899. În cazino, exista o sală de teatru, un restaurant, o cofetărie, o bibliotecă, precum şi alte spaţii. De-a lungul timpului, pragul cazinoului din Vatra Dornei a fost trecut de multe persoane importante, printre care se numără împătratul Franz Joseph, scriitorul Lucian Blaga, istoricul şi omul politic Nicolae Iorga, generalul Ion Antonescu şi liderul comunist Gheorghe Gheorghiu – Dej.

627x0

La sfârşitul Primului Război Mondial, când Bucovina s-a unit cu România, cazinoul din Vatra Dornei a devenit proprietatea Fondului Bisericesc al Bucovinei.

Terenul aflat în posesia Austro – Ungariei a fost transferat către România, în contul reparaţiilor de război. Cazinoul din Vatra Dornei a suferit daune considerabile în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial, când germanii au folosit clădirea drept cazarmă.

În momentul în care soldaţii nemţi s-au retras din Bucovina, imobilul a fost aproape distrus, fiind renovat în primăvara anului 1945. După sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi odată cu instaurarea comunismului în România, cazinoul a devenit club muncitoresc, în interiorul său având loc şedinţe de partid sau întâlniri sindicale.

Cazino-ul din Vatra Dornei a devenit o ruină după revoluţia din ’89

Comuniştii au hotărât să renoveze clădirea cazinoului în anul 1986, preşedintele Nicolae Ceauşescu dându-şi acceptul pentru acest lucru un an mai târziu. Proiectul trebuia să fie terminat în anul 1990, însă până la Revoluţia din 1989, nu s-a reuşit decât refacerea structurii de rezistenţă a imobilului. După Revoluţie, pe lângă faptul că lucrările nu au mai continuat la cazino, clădirea a devenit ţinta favorită a hoţilor din Dorna, care au furat tot – de la marmură şi până la candelabre.

După anul 1990, imobilul a devenit proprietatea SC Dorna Turism SA, după care a intrat în posesia Consilului Local Vatra Dornei. Cum de-a lungul anilor nu au fost găsite fonduri pentru renovarea primului cazino din România, acesta a ajuns practic o ruină.

La începutul anului 2003, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a revendicat cazinoul din Vatra Dornei. La data de 14 octombrie 2014, în urma unei hotărâri de guvern, clădirea a fost retrocedată către Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina – Arhiepsicopia Sucevei şi Rădăuţilor. Reprezentanţii bisericii nu au acceptat ca această clădire să fie renovată deoarece în interior urmau să aibă loc activităţi considerate neortodoxe, astfel că imobilul s-a degradat şi mai mult.

În luna noiembrie 2014, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a concesionat cazinoul către firma SC Ecoland Production SRL din Botoşani. Societatea respectivă s-a angajat să restaureze clădirea în maximum cinci ani, valoarea totală a investiţiilor fiind estimată la 5 milioane de euro. Proiectul viza amenajarea în interiorul cazinoului a mai multor săli de spectacole, a unui cinematograf 3D, a unor săli de conferinţe, precum şi a unor cafenele. Firma botoşăneană n-a investit în cazinoul din Vatra Dornei, însă nu din rea-credinţă, ci din cauza faptului că n-a primit avizele necesare din partea Ministerului Culturii, în condiţiile în care clădirea este un monument istoric de clasa

Sursa: adevarul.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ