Cine se află pe podium în topul construcţiilor ilegale din Cluj-Napoca

În haosul urbanistic din oraşul de cinci stele au apărut, de-a lungul timpului, mai multe construcţii ilegale. Gazeta de Cluj a făcut un top în care le-a inclus pe cele mai memorabile  Unele dintre ele au rămăs nestingherite în picioare şi în ziua de azi.  Vom începe astfel topul nostru în ordine descrescătoare până la „premianţii” de pe podium.

Locul 4: Civicii au făcut chetă să demoleze hotelul Cristian, rămas şi astăzi pe baricade

Hotelul Cristian, aflat pe strada Argeş din Piaţa Mihai Viteazul a fost construit cu autorizaţie de Gheretă, primită în anul 1992. În anul 2000, pe vremea lui Funar, o instanţă civilă legaliza toate autorizaţiile, iar primăria nu a atacat senţinţa astfel încât a rămas definitivă. Tot atunci omul de afaceri Costică Pocol primeşte dreptul de a intabula imobilul, iar în anul 2003 mai primeşte încă două autorizaţii de înălţare. Pentru acestea s-au depus plângeri penale, însă Pocol a fost scos de sub urmărire penală pentru că faptele s-au prescris. În anul 2021, Civicii – membrii ai grupului Clujul Civic – au propus o cheta pentru a cumpăra hotelul buclucaş pe care Costică Pocol cerea nici mai mult, nici mai puţin decât fabuloasa sumă de 400.000 de euro. Civicii au reuşit să strângă 3485 de lei, timp în care hotelul a fost cumpărat de omul de afaceri Dorian Bob, în 2022. Tranzacţia a fost realizată prin societatea Solvendi, care l-a scos la licitație în calitatea de lichidator al societății Eunicia Rotiserie, contra sumei de circa 250-300.000 de euro. La momentul achiziţiei, Bob declara că vrea să-l transforme într-un aparhotel.

„Vreau să fac un fel de pasaj prin spațiu ca să fie trotuarul neîntrerupt. Să nu mai fie porcăria asta care e acum acolo. Să fie ca la Milano sau pe unde mai sunt pasaje prin clădire. Ar fi foarte elegant”, declara Bob în Presă. Singura schimbare e că hotelul a fost înfoliat. În rest, a rămas în acelaşi stadiu şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu el.

Locul 3: Acelaşi proprietar în altă piaţă – piaţa Mărăşti

 Funar a cedat în concesiune terenul Pieței Mărăști pe o perioadă de 49 de ani către trei acționari: Pocol cu 40%, Bondane cu 19% și APO cu 30%. Acești acționari au obținut bani pentru această concesionare prin metode dubioase, deoarece se spune că doar acolo erau legume și fructe disponibile în acea perioadă. De asemenea, au folosit o parte dintr-un credit luat de la Bancoop pentru amenajarea pieței pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla și pentru a investi în abatorul lui Costică Pocol din Dâmbul Rotund. Din cauza neputinței de a returna ratele la bancă, magazinele învecinate au fost confiscate de către bancă, dar terenul a rămas în posesia acționarilor. Bancoop a vândut dreptul de folosință al acestor magazine pe o perioadă de 15 ani către persoane fizice, recuperând o parte din suma împrumutată. Ultimul etaj al imobilului a fost construit fără autorizaţie de construcţie, iar de mai mulţi ani primăria se judecă pentru a-l demola şi  chiar a pus în executare sentința judecătorească de executare silită. Însă, Pocol a contestat-o, iar instanţa admis, în anul 2022, cererea de suspendare provizorie a executării silite. Suspendarea a fost, aşa cum se arată în decizia instanţei, provizorie. Pocol a pierdut, ulterior, dar se pare că etajul 4 a rămas în continuare în picioare, chiar şi în 2024.

 În 2023, Poliția locală a amendat administratorul Pieței Mărăști din cauza stării deplorabile în care se află o parte din clădire. Pocol a încercat să conteste, în instanţă, procesul verbal de constatare în virtutea căruia s-a dat amenda în valoare de 2.500 lei. Însă, judecătorul a constatat că motivele invocate de Pocol nu sunt întemeiate.

În aprilie 2023, Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Nord-Vest (CRPC RNV) Cluj, prin CJPC Cluj, Sălaj si Bistriţa Năsăud, sub coordonarea preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, a desfăşurat o acţiune de control în Piaţa Mărăşti, în cadrul campaniei Academia Comisarilor şi au sesizat mai multe nereguli printre care: comercializarea unor produse şi preparate cu data limită de consum depăşită sau pentru care nu se putea stabili încadrarea în aceasta, modificarea stării termice a produselor sau neasigurarea temperaturilor de depozitare recomandate de producător, expunerea la comercializare a unor produse fără elemente de identificare-caracterizare, folosirea unor vitrine neigienizate, pentru depozitarea produselor, cu praf în exces, rugină şi chedere neigienizate, utilizarea unor vitrine frigorifice insalubre, unele dintre acestea nemaiputând fi remediate, depozitarea direct pe paviment a produselor de panificaţie, comercializarea unor ouă fără a avea precizată data limită de consum, existenţa unor pardoseli insalubre, comercializarea unor legume şi fructe din import, în zona producătorilor locali şi altele. La acea vreme, ANPC a dispus atunci oprirea temporară a activităţii mai multor operatori economici din incinta Pieţei. Piaţa Mărăşti funcţionează şi azi, în 2024.

Locul 2: Pocol loveşte din nou cu o altă clădire ilegală, chiar în apropierea Pieţei Mărăşti 

Milionarul Dorin Bob a cumpărat un portofoliu de proprietăți de la Banca Italo Romena printre care se numără şi Parking Mărăşti, însă s-a trezit cu Costică Pocol pe cap, care  deține 47 de locuri de parcare în imobil.  Documentele care l-au făcut pe Costică Pocol proprietarul ultimului etaj al parkingului și a altor două locuri de parcare de la etajul II au fost semnate între anii 2006 și 2008, însă au fost autentificate la notar numai în anul 2012, când Pocol a ajuns în fruntea societăţii. Pocol a mai construit ilegal o clădire lipită de parking. Emil Boc declara în anul 2008 că imobilul în respectiv are autorizaţie de construire doar pentru un nivel. S-a depus o plângere penală împotriva lui Pocol în speranţa că astfel se va putea demola clădirea.  În urma deciziei din 29 mai anul 2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a decis neînceperea urmăririi penale în cazul lui Costică Pocol.

Locul 1: Ţeparul imobiliar care a lăsat oamenii în stradă

 În 2023, locatarii blocului groazei de pe strada Miko Imre –  construit Traian Floarea Ianson, care și-a schimbat numele în Traian Onuc, un om de afaceri acuzat de înșelătorie de zeci de familii cărora le-a vândut apartamente în clădiri ilegal construite –  au fost somaţi să-şi evacuze locuinţele. Printre locatarii afectați se află și două persoane care au câștigat un proces colectiv și au dreptul de întabulare a imobilelor. Cu toate acestea, executorul nu a ţinut cont de decizia instanței și continuat demersurile pentru demolare. Locatarii speriaţi că vor rămâne făra un acoperiş deasupra capului, au făcut disperaţi un apel la mass-media şi la comunitate pentru a opri sau amână decizia judecătorească.