Cine vrea Primaria şi Consiliul Judeţean
Promisiunile şi boacanele candidaţilor clujeni
Gazeta de Cluj va prezinta o analiza a candidaţilor cu cele mai mari şanse la conducere Primariei Cluj-Napoca şi a Consiliului Judeţean Cluj, cu realizarile acestora şi momentele mai controversate din carierele lor politice. Fie ca este vorba de politicieni cu experienţa indelungata in administraţia clujeana sau de nou-veniţi, cu toţii se arata increzatori in şansele lor de a caştiga fotoliile de conducatori ai principalelor instituţii din judeţ.
La 1 mai, ora 24:00, s-a incheiat depunerea candidaturilor pentru alegerile locale de la Cluj, atat pentru primarii şi consilii locale, cat şi pentru poziţiile din administraţia judeţeana. Dupa centralizarea datelor, Biroul Electoral Judeţean a facut publice numele candidaţilor pentru principalele doua poziţii din judeţ: primar al municipiului Cluj-Napoca şi preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj. Pentru scaunul de primar s-au inscris in cursa 12 candidaţi, iar pentru cel de preşedinte al CJ, 10.
Printre candidaţii pentru aceste funcţii se numara nume sonore, cu experienţa in administraţia clujeana, printre care fostul primar Emil Boc şi ultimii doi preşedinţi ai CJ Cluj, Alin Tişe şi Marius Nicoara. De asemenea, au aparut nume noi, in special din partea PPDD, aflat in creştere in sondaje, dar şi in randul independenţilor, din randul carora face parte Madalina Paul, una din cele trei femei care ravnesc la scaunul de primar.
Boc is back
Fostul premier Emil Boc a fost printre ultimii care şi-au anunţat candidatura la primaria Cluj-Napoca, dupa indelungi perioade de speculaţii in legatura cu persoana care va fi nominalizata de catre PDL. Acesta a venit in faţa clujenilor cu doua zile inainte de termenul-limita, pentru a anunţa ca a intrat in cursa pentru a ocupa din nou scaunul de primar, la care a renunţat atunci cand a fost numit prim-ministru de catre preşedintele Traian Basescu.
Aceasta plecare a determinat organizarea de alegeri pentru primarie, caştigate, cu ajutorul capitalului de imagine al lui Boc, de catre Sorin Apostu. Arestarea lui Sorin Apostu pentru trafic de influenţa a avut probabil un efect negativ asupra imaginii lui Emil Boc, care a girat pentru colegul sau de partid in cadrul alegerilor, dar nici deciziile luate pe parcursul mandatului de premier nu au fost favorabile acestuia. Guvernele Boc au trecut peste un numar-record de moţiuni de cenzura, fostul primar al Clujului fiind inlocuit cu Razvan Mihai Ungureanu abia in pragul alegerilor locale.
Cu toate acestea, Emil Boc s-a aratat, in declaraţiile sale de la anunţarea candidaturii, increzator in şansele sale de a caştiga din nou Primaria. „In plan personal, pot sa va spun: am decis sa candidez pentru un nou mandat de primar al municipiului Cluj Napoca. Este pe de alta parte o onoare pentru mine faptul ca PDL Cluj ma susţine in acest demers şi sunt convins ca impreuna cu domnul preşedinte Alin Tişe şi ceilalţi colegi din judeţ vom caştiga alegerile locale la Cluj”, a spus Boc.
Acesta a subliniat ca a decis sa candideze pentru un nou mandat pentru a consolida statutul incontestabil al Clujului de capitala a Transilvaniei şi poziţia de oraş care se afla imediat dupa Bucureşti. „M-am intors acasa şi doresc sa continui proiectele pe care le-am inceput cu colegii mei din 2004. Am pus in practica in 2004 şi 2008 promisiunile asumate in faţa clujenilor. Avem acum Autostrada Transilvania, centurile ocolitoare, linii de tramvai şi altele”, a continuat fostul premier al Romaniei.
Nici Tişe nu se lasa
Colegul sau de partid, Alin Tişe, s-a inscris in tandem cu Emil Boc, pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, funcţie pe care o deţine din anul 2008, cand a fost primul candidat pentru aceasta poziţie ales prin votul popular, şi nu prin cel al consilierilor judeţeni. De-a lungul mandatului sau, Tişe a taiat panglica pentru mai multe proiecte majore de infrastructura din judeţ, printre care cel mai notabil este stadionul Cluj Arena, dar şi un nou terminal pentru Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. In prezent, administraţia judeţeana a demarat un proiect de modernizare a drumurilor şi unul de prelungire a pistei de la aeroport.
Insa şi Alin Tişe a avut mici „conflicte” de-a lungul acestui mandat. Dupa ce, la botezul fiului sau, un jurnalist a incercat sa-i fotografieze baiatul, Alin Tişe l-ar fi ameninţat pe acesta, declanşand astfel un conflict care inca mai are rabufniri in presa. De asemenea, spiritul belic al preşedintelui CJ s-a facut simţit atunci cand aeroportul Mureş a inceput sa „fure” zboruri de la Cluj datorita subvenţiilor ilegale acordate de Consiliul judeţean Mureş, pe care Tişe le-a atacat in instanţa. Iar atunci cand fostul ministru de la Transporturi Alexandru Nazare a decis sa nu includa Clujul pe o importanta ruta europeana de transport rutier şi feroviar, care i-ar fi dat prioritate la accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, preşedintele CJ a cerut public demisia acestuia.
La depunerea candidaturii, care a avut loc la Prefectura Cluj, Alin Tise s-a aratat increzator in şansele de caştiga pentru a-şi continua proiectele de dezvoltare a judeţului. ”Cred ca munca pe care am facut-o in ultimii patru ani poate fi desavarşita intr-un nou mandat in masura in care clujenii imi vor acorda votul şi cred ca in echipa cu domnul Emil Boc şi cu ceilalţi primari pe care partidul democrat liberal ii va avea in judeţul Cluj putem sa continuam dezvoltarea acestui judeţ. Sunt optimist ca proiectele pe care le vom oferi clujenilor ii vor convinge, ca prin votul lor, sa ne dea increderea pentru urmatorii patru ani”, a afirmat Alin Tişe.
In ceea ce priveşte competiţia cu Horia Uioreanu, cel mai important contracandidat, din partea USL, pentru funcţia de preşedinte al CJ Cluj, acesta a afirmat ca votul final va fi cel al clujenilor. ”Cred ca va fi o competiţie dura, cred ca orice candidat are şansa lui, respect in egala masura orice contracandidat insa, in ultima instanţa clujenii sunt cei care vor decide pe cine doresc sa ii conduca in urmatorii patru ani”, a mai declarat Tişe.
Potrivit unor surse din cadrul USL, un sondaj comandat de aceasta formaţiune politica arata ca increderea lui Tişe nu este exagerata. In competiţia pentru scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean, Alin Tişe conduce cursa electorala, deocamdata, cu 23 de procente inaintea lui Horea Uioreanu. Nici Marius Nicoara nu sta foarte bine, sondajul in discuţie plasandu-l cu 13 procente in urma lui Emil Boc.
Preşedinte pentru prieteni
Inainte de Alin Tişe, poziţia de preşedinte al CJ a fost deţinuta de Marius Nicoara, in prezent candidatul USL de la Cluj pentru primaria municipiului reşedinţa de judeţ. Acesta a ocupat funcţia de preşedinte al CJ intre anii 2004 şi 2008, perioada despre care Gazeta de Cluj a scris pe larg despre proiectele atribuite de acesta şi jocurile politice in care a fost implicat.
Astfel, intr-un numar al Gazetei aparut in urma cu o luna, se arata ca in perioada in care Marius Nicoara ocupa aceasta funcţie, s-au irosit sute de milioane de lei. Banii s-au acordat in special firmelor „prietene”, universitaţii prietene conduse de colegul sau de partid Andrei Marga şi firmelor de apartament. Printre firmele care apar pe lista obţinuta in exclusivitate de Gazeta de Cluj se numara DP Consult, Grup 4 Instalaţii, Drumex, Universitatea Babeş-Bolyai şi SC Alfos. Amintim ca Alfos este deţinuta oficial de un membru al partidului sau, care a primit lucrari la Muzeul Etnografic, respectiv Vladimir Petre, Drumex este deţinuta de decanul Iliescu de la UTCN, iar DP Consult este societatea lui Mircea Pop, un apropriat al prietenilor lui Nicoara şi membru al celebrei familii Pop, care şi-a intins iţele prin magistratura şi mediul de afaceri clujean.
In ceea ce priveşte realizarile acestuia la şefia administraţiei judeţene, şi aceasta lista lasa de dorit. La plecarea lui Nicoara din funcţie, dupa care a obţinut un scaun confortabil in Senatul Romaniei, stadionul era inca nefinalizat, pista noua a aeroportului nici macar nu era inceputa, iar investiţia de la Akademia Center nu numai ca a blocat un teren preţios pentru comunitatea clujeana, dar se taraşte in instanţe de ani buni. Sa nu uitam ca venirea celor de la Nokia, pe care Nicoara a considerat-o una din cele mai mari realizari ale sale, s-a dovedit paguboasa pentru administraţia clujeana atunci cand producatorul finlandez a plecat din Jucu, lasand in urma sute de şomeri şi un contract contestabil, care şi pana in ziua de astazi ramane confidenţial. Iar investiţia de la Iulius Mall, intermediata de Nicoara pentru un coleg de partid de la Iaşi, a adus dupa ea un val de scandaluri publice şi audieri in instanţa, care nici pana in ziua de astazi nu sunt complet soluţionate. Dar despre acestea fostul preşedinte al CJ nu işi aminteşte mare lucru, aşa cum a şi declarat in faţa instanţei clujene in cadrul procesului in care Arpad Paszkany a fost achitat de Curtea de Apel pentru şantaj, proces in care Nicoara a jucat un rol esenţial.
Mici scandaluri cu spaţii comerciale
Insa de data aceasta Nicoara ravneşte numai la funcţia de primar, sperand ca-l va invinge pe Boc, şi-l lasa pe colegul sau liberal Horea Uioreanu sa se bata pentru şefia administraţiei judeţene. Despre Horea Uioreanu Gazeta de Cluj scria, la inceputul mandatului acestuia in Camera Deputaţilor, ca este cel mai bogat dintre parlamentarii clujeni. Candidat in colegiul 5, zona Gherla, Uioreanu avea in proprietate opt terenuri in judeţ, doua case de locuit (dintre care una a trecut in proprietatea fostei soţii), un spaţiu comercial, şi acţiuni la 15 firme, printre care Banca Transilvania, Radio Napoca SA Cluj, Transarom, Tehnofrig SA Cluj şi Euro Lemn Prodimpex.
Acţionariatul la firma SC Balanţa Cosmetic a fost cea care l-a bagat insa pe Uioreanu in bucluc. In urma cu caţiva ani, reporterii Gazeta de Cluj au intrat in posesia documentelor care arata ca deputatul liberal Horea Uioreanu, in timp ce era consilier local, i-a chemat la negocieri pe reprezentanţii SC Balanţa Cosmetic pentru vinderea unui spaţiu aparţinand primariei clujene, chiar daca el cumparase acţiuni in cadrul acestei societaţi. Obiectul vanzarii a fost un spaţiu comercial aflat in Piaţa Unirii nr. 22 care, ulterior, a fost vandut firmei la sub-preţ.
„Ceea ce nu poate fi inţeleasa este atitudinea deputatului repetent in anul III de facultate, Horea Uioreanu, precum şi performanţa acestuia de a-şi vinde doua spaţii comerciale in centrul Clujului cand tot el conducea comisia care se ocupa de vanzarea acestor spaţii”, ar fi declarat contracandidatul sau de acum la preşedinţia CJ, Alin Tişe, in urma unui conflict petrecut in urma cu doi ani. Preşedintele CJ face trimitere la spaţiul comercial din Piaţa Unirii, dar şi la unul de pe strada Constanţa, achiziţionate de firma la care Uioreanu a avut acţiuni intr-un mod similar.
Chiar daca exista un consens general potrivit caruia candidaţii prezentaţi pana acum sunt singurii cu şanse reale la funcţiile de primar şi preşedinte CJ, Gazeta de Cluj va prezinta care sunt şi candidaţii celorlalte formaţiuni politice care ar putea avea un cuvant de spus in administraţia publica din judeţ. Este vorba de Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR), un partener tradiţional al oricarei formaţiuni politice aflate la putere, dar şi de Partidul Poporului „Dan Diaconescu” (PPDD), care in sondajele de pana acum au fost plasaţi in jurul procentelor de 12-18% din preferinţele de vot ale electoratului.
Incompatibilitate şi tupeu
In ceea ce priveşte UDMR, candidatul la preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj este la fel de controversat ca şi cei nominalizaţi de USL. Agenţia Naţionala de Integritate a cerut Parchetului instanţei supreme, in 19 septembrie 2011, sa-l cerceteze pe deputatul UDMR András Levente Mate pentru conflict de interese, alaturi de alţi parlamentari, acuzaţi ca şi-au angajat rudele la birourile parlamentare. András Levente Mate ar fi propus angajarea şi a avizat contractul individual de munca privind angajarea soţiei sale, Erzsebet Mate, in perioada 16 martie 2010 – 1 ianuarie 2011, in cadrul Biroului Parlamentar – Circumscripţia electorala 13 Cluj, informa ANI. Deputatul Mate Andras Levente a fost in atenţia reporterilor Gazeta de Cluj inca de pe vremea cand acesta era candidat la funcţia de deputat. Se poate lauda cu mai multe proprietaţi, fiind unul dintre cei mai instariţi parlamentari clujeni. Astfel, pe langa cele zece terenuri, Mate mai are in proprietate şi alte cinci imobile, doua apartamente, doua case de locuit şi o garsoniera.
Colegul sau de campanie, votat in cadrul organizaţiei din Cluj a UDMR pentru nominalizarea ca şi candidat la primaria Cluj-Napoca, este Eckstein Kovacs Peter. Fost consilier prezidenţial, Eckstein şi-a dat demisia pe fondul impotrivirii sale faţa de proiectul Roşia Montana, pe care preşedintele Traian Basescu il susţine in mod public. Eckstein Kovacs este unul din cei mai vechi şi mai activi membri ai UDMR Cluj.
“Este organizaţia mea şi este firesc sa fiu susţinut. A fost oareşce concurenţa şi pentru ca şi domnul Kelemen este legat de Cluj. Este de bun augur ca prima organizaţie care s-a pronunţat in privinţa sprijinului m-a ales pe mine. Sloganul meu e ca se impune o schimbare. Principala noastra menire e sa asiguram prezenţa parlamentara a comunitaţii maghiare la viitoarele alegeri parlamentare. Mesajul meu este foarte clar: eu sunt alternativa, eu sunt schimbarea”, a declarat Eckstein la anunţarea candidaturii.
Proiecte ambiţioase
PPDD Cluj a fost ultima formaţiune politica ce şi-a lansat candidaţii la alegerile locale. Potrivit noii conduceri a partidului, PPDD mizeaza pe un scor de minim 12% in urma alegerilor, in baza sondajelor facute la comanda PDL şi USL. La Primaria Municipiului Cluj-Napoca, PPDD mizeaza pe 3-4 consilieri locali din cei 33 de candidaţi incluşi pe lista completa depusa. Şi la Consiliul Judeţean partidul a propus numarul maxim de nominalizari, şi anume 45, din care spera sa caştige 4 sau 5 mandate.
In judeţul Cluj s-au depus candidaturi din partea partidului intr-un total de 60 de localitaţi. Noul şef al organizaţiei judeţene a PPDD, Lucian Nemeş, a promis ca partidul sau va da tractoare agricultorilor, convins ca, in acest fel, va fi ridicata agricultura din Romania. Formaţiunea politica pe care o conduce are peste 2000 de membri la Cluj-Napoca şi spre 10.000 de membri la nivel judeţean.
Candidatul la funcţia de preşedinte al CJ Cluj este Dorel Matiş. Acesta a declarat, la lansarea candidaturii, ca işi propune sa dezvolte infrastructura in zonele in care acest punct a fost ignorat complet, in special in zona Vladeasa. De asemenea, a precizat ca mizeaza pe o legatura stransa intre membrii partidului şi cetaţeni. “Dreptatea sociala va fi scopul nostru principal pe durata intregului mandat”, a declarat Matiş. Matiş inţelege prin asta eradicarea traficului de influenţa şi a situaţiilor privilegiate.
Candidatul PPDD la Primaria Cluj-Napoca, Mirel Ţagorean, a menţionat ca doreşte sa candideze “in ideea de a schimba ceva şi de a moderniza oraşul”. Printre proiectele concrete pe care dansul le propune, se numara lucrari de modernizare a strazilor dintre blocuri, amenajarea de spaţii verzi, reabilitarea strazilor, piaţa de vechituri zilnica, amenajarea unui teatru de vara in aer liber şi acordarea de atribuţii primariilor de cartier, astfel incat acestea sa funcţioneze precum primaria din Centru.
Marin Escaladrian
BOX
Candidaţi la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj
Alin Tişe – PDL
Horea Uioreanu – USL
Mate Andras Levente – UDMR
Dorel Matiş – PPDD
Vasile Ilieş – PRM
Csep Sandor – Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT)
Gheorghe Fatacean – PNŢCD
Gabriel Dandoci – Alianţa Civica Democrata a Romilor (ACDR)
Viorel Mandruţ – Partidul Poporului – Legea Cojocaru (PPLC)
Radu Andreica – Partidul Socialist Roman (PSR)
Candidaţi la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca
Emil Boc – PDL
Marius Nicoara – USL
Mirel Ţagorean – PPDD
Eckstein-Kovacs Peter – UDMR
Madalina Paul – independent
Ioan Avram – PRM
Antal Elemer – Partidul Ecologist Roman
Gergely Balazs – PPMT
Mircia Giurgiu – independent
Dalia Fodor – PPLC
Emil Culda – PNŢCD
Liliana Iancu – PSR
