Cionca face joc de glezne printre cărămizile Cemacon

367

La jumătatea lunii trecute, ANAF a făcut public faptul că a găsit mai multe hibe în tranzacţionarea internă a unui credit neperformant acordat de BCR către compania clujeană Cemacon. În această afacere a fost implicat şi Andrei Cionca, şeful CITR, care acum încearcă să îşi coafeze imaginea după ce reprezentanţii ANAF au declarat că în chestiune sunt implicaţi şi procurorii. De la mijlocul lunii şi până acum, Cionca a avut mai multe apariţii în publicaţii media cu profil economic şi răspândire naţională în care a explicat cum stă economia românească şi ce poveste de succes înseamnă Cemacon.

 

În ultimele două săptămâni, fondatorul CITR, Andrei Cionca, a apărut în mass media economică (DIGI TV, Adevărul Live, Ziarul Financiar, etc) pentru a da câteva explicaţii despre starea economiei româneşti şi pentru a susţine ce poveste de succes înseamnă pentru CITR ”resuscitarea” pe care i-a acordat-o companiei producătoare de cărămizi Cemacon. Din această poveste de succes, pe care procurorii o anchetează într-un dosar, Cionca a devenit, direct şi prin intermediul câtorva firme, acţionar la Cemacon, chiar dacă el a intrat în afacere din poziţia de practician în insolvenţă.

”Un al doilea caz este o companie producătoare de cărămizi, Cemacon Cluj, care a fost restructurată financiar şi operaţional în afara procedurii de insolvenţă. Compania a fost listată la Bursa de la Bucureşti şi totul a fost public. Am pornit de la o companie care avea datorii de cinci ori mai mari decât cifra de afaceri în 2010 şi am ajuns la o companie extrem de solidă şi care are o capitalizare bursieră de aproape 16 milioane de euro”, a declarat Cionca în cadrul unei emisiuni difuzate de Adevărul Live.

Însă, o mare din datoriile la care face referire şeful CITR proveneau din împrumutul pe care BCR îl acordase acestei companii în 2007, în valoare de aproximativ 28 de milioane de euro. Or, ce bancă acordă împrumuturi unei afaceri care merge prost?!

În anul acordării împrumutului, datoriile Cemacon erau mai mici decât cifra afaceri, iar situaţia economică a firmei a revenit la aceste cote abia după şapte ani, când BCR şi-a transformat o parte din banii împrumutaţi în acţiuni la Cemacon, iar altă parte din împrumut a fost declarat ca fiind neperformant şi a fost tranzacţionat în cadrul băncii pentru suma de 1 euro. Însă, această tranzacţie a fost făcută fără vreo licitaţie, aşa cum ar fi fost normal să se întâmple.

 

ANAF s-a prins cum s-a dat un BoF

În această vară, ANAF a făcut mai multe controale tematice la băncile din România, iar când s-a ajuns la BCR s-au găsit câteva probleme. ANAF a stabilit că BCR trebuie să plătească un impozit suplimentar pentru tranzacţionarea creditelor neperformante pe care banca le-a avut la Cemacon şi Ambient, companii care au trecut prin insolvenţă. În cadrul unui circuit interior, BCR, deţinută de ERSTE, a vândut pentru doi euro două credite neperformante în valoare de zeci de milioane de euro către BoF, un fond de investiţii deţinut tot de ERSTE.

Acum ANAF a stabilit că pentru aceste două credite BCR ar trebui să plătească un impozit suplimentar de 100 de milioane de lei.

În ultima vreme, Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a făcut declaraţii publice referitoare la o bancă şi la o serie de controale pe care ANAF le face în sistemul bancar. Chiar dacă nu a nominalizat cazul BCR şi Cemacon, surse din domeniul financiar au arătat că este vorba despre această situaţie.

„Controlul s-a finalizat prin diminuarea pierderii fiscale de 650 de milioane de lei şi stabilirea unei plăţi suplimentare de 104 milioane de lei. Această pierdere era artificial creată. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare”, declara ministrul. Ulterior, el a completat că „acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe, prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. (…) Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane euro cu un euro, în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a mai declarat Mișa.

 

BCR cântă la ţambal cu lacrimi în ochi

Pe de altă parte, BCR are o poziţie din care s-ar putea înţelege că banca este mai curând o instituţie caritate, venită să ajute firmele aflate în impas financiar, decât să scoată un profit cât mai bun şi de pe urma ultimului leu.

”BCR a găsit o soluţie pentru salvarea unei societăţi comerciale care acumulase datorii nesustenabile. Vânzarea datoriei pe un preţ administrativ de 1 EUR a avut în vedere scopul final de salvare a companiei şi a locurilor de muncă. Mai întâi de toate, trebuie reamintit faptul că restructurarea unui credit reprezintă o serie de măsuri prin care o bancă îşi protejează investiţia să iniţială. În aceste cazuri, banca a fost cea care prin creditul iniţial a sprijinit creşterea şi dezvoltarea unui proiect comercial, având dreptul dar şi obligaţia legală să îşi recupereze sumele investite. În al doilea rând, orice restructurare se face considerând situaţia economică şi financiară reală. Legea şi buna practică bancară impun criterii obiective de evaluare a unui credit comercial neperformant. Măsurile de restructurare avute în vedere se bazează pe o evaluare economică strictă a viabilităţii afacerii, a gradului de îndatorare, a garanţiilor existenţe, a contextului de piaţă. În al treilea rând, subliniem faptul că în stabilirea preţului de vânzare, care a fost determinat prin analiza întregului proces de restructurare şi nu doar a unei componente a acesteia, am respectat principiile preţului de piată şi am procedat corect pentru o soluţie cu rezultate concrete: o firmă viabilă. În situaţia dată, un alt creditor ar fi optat, cel mai probabil, pentru introducerea companiei în insolvenţă şi vânzarea la bucată a garanţiilor”, arată BCR.


Ca la Nufărul

Andrei Cionca a intrat în acţionariatul Cemacon în 2011, când producătorul de blocuri ceramice avea probleme financiare care constau, în principal, în returnarea banilor contractaţi de la BCR.

Cionca a reuşit ca cei de la Cemacon să returneze doar 18 milioane de euro, restul datoriei urmând să fie convertită în acţiuni administrate prin intermediul unui fond. Potrivit acordului de rambursare, 13 milioane de euro vor trebui plătite până în 2023, iar un credit secundar, de 5 milioane de euro, va trebui rambursat în cinci ani. Însă, cele cinci milioane vor trebui înapoiate de Cemacon Real Estate, o societate la care acţionar este Cemacon SA.

Lobby-ul lui Cionca a constat în convertirea a 12 milioane de euro în acţiuni cedate în favoarea fondului Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief (BOF).

„Părţile au convenit îngheţarea şi conversia integrală a creanţei deţinute de fondul de investiţii în cuantum de 58,03 milioane de lei în acţiuni Cemacon ca parte a procesului de restructurare a împrumutului Cemacon acordat de BCR, conform hotărârii AGEA din data de 22 decembrie 2014”, se arată într-un raport al fondului.

În urma unui tratament ”şoc” administrat de Andrei Cionca, şeful Casei de Insolvenţă Transilvania, companiei Cemacon, fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief (BoF), controlat de Erste Bank, s-a ”pricopsit” cu o creanţă de 12 milioane de euro la Cemacon pe care a cumpărat-o cu un euro.

BoF şi-a transformat creanţa pe care o avea la Cemacon în acţiuni, însă valoarea acţiunilor este de 1,7 milioane de euro.

În cadrul conducerii BoF, se află Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), unul dintre ”creierele” BCR-ului. El a demisionat din cadrul Băncii Comerciale Române pentru evitarea unei situaţii de conflict de interese.

LĂSAȚI UN MESAJ