Clasarea dosarului accidentului aviatic din Apuseni contestată de familia uneia dintre victime

51

Familia Aurei Ion, tânăra care şi-a pierdut viaţa în urma accidentului din Apuseni, spune că va urma toate căile legale pentru a contesta decizia de clasare parţială a dosarului de la PÎCCJ, acuzând totodată procurorii că probele au fost instrumentate în mod eronat, fapt pentru care a mers la CEDO.

„Procurorii de caz au dispus soluţii de clasare cu privire la operaţiunile de localizare-căutare-salvare desfăşurate de instituţiile statului, respectiv STS-112, IGSU-ISU, MapN, SRI, reţinând, în esenţă, că acestea şi-au desfăşurat activitatea în mod corespunzător, că SRI-ul nu avea obligaţii de intervenţie în aceste operaţiuni şi că la nivelul STS-112 nu a fost posibilă localizarea apelantului. Cu privire la STS – din probele de la dosar rezultă că, la începutul anului 2009, România avea implementat sistemul de localizare pe întreg teritoriul ţării, Uniunea Europeană ridicând astfel infringement-ul faţă de România, conform Deciziei 1023/2008 privind realizarea comunicaţiilor către Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă. Dacă ar fi fost respectate reglementările şi dacă fondurile ar fi fost alocate scopului raportat atât în ţară cât şi către UE, s-ar fi putut realiza localizarea din momentul la care serviciul 112 a fost apelat de către doctorul Radu Zamfir”, a precizat familia Aurei Ion, printr-un comunicat de presă.
Aceasta mai precizează că a fost solicitată expertiză judiciară faţă de STS, localizare, cerere care a fost respinsă de către procurori. În aceste condiţii, familia a început o expertiză extrajudiciară, formulând în cadrul dosarului anumite cereri de completare a probatoriilor.

„MapN-ul avea obligaţia să intervină şi să localizeze – victima Aura Ion era cadru activ al MapN. Armata avea toate dotările necesare pentru realizarea intervenţiei, deţinea aparatele de zbor PUMA SOCAT, dotate corespunzător pentru a localiza emiţătorele ELT care emit de pe aeronave în astfel de situaţii. Deşi sunt probe la dosar în acest sens pocurorii de caz le-au ignorat. Era suficient ca aparatul PUMA SOCAT să se ridice de la sol pentru a putea obţine locaţia aeronavei, întrucât sistemul ELT a emis semnal după prăbuşire. Acest aspect a rămas neclarificat. SRI-ul – deşi, potrivit ordonanţei procurorilor de caz, nu ar fi avut obligaţia să intervină, totuşi a făcut-o, potrivit probelor de la dosar la rugămintea lui Marcel Opriş pentru a se realiza o localizare mai precisă decât ceea ce putea oferi STS-ul. Potrivit aceloraşi probe, localizarea de către SRI s-a realizat. Cu toate acestea, ordonanţa de clasare reţine că SRI-ul a ajuns prea târziu pentru a mai efectua localizarea. Probabil, aşa se explică de ce procurorii au modificat probele din dosar, eliminând din lista mesajelor text, tocmai mesajele transmise-primite în comunicarea dintre lucrătorul operaţional SRI şi dr. Zamfir, mesaje „spion” folosite de către SRI în procedurile de interceptare”, mai arată sursa citată.
Familia mai spune că, pentru a acoperi sustragerea probelor, procurorii s-ar fi folosit de operatorul de telefonie mobilă Orange care a furnizat la dosar o adresă-răspuns ce conţine informaţii nereale. Aceştia urmează să depună plângerea penală împotriva organelor judiciare ce au desfăşurat cercetarea şi controlul ierarhic (procurori, judecător) în dosarul ce a vizat alterarea probelor, adresându-se deja la CEDO sub acest aspect.

„Parchetul Militar prin procurorul militar Lazăr Marian ne-a informat mincinos cu privire la actele de procedură ce urmau să se desfăşoare în dosar. (…) În aceste condiţii, clasarea, aşa cum apare acum, s-ar fi putut dispune încă din 2015. Ce au aşteptat procurorii militari? De ce au întârziat această soluţie, pentru că, în mod evident, nu au aşteptat raportul de expertiză efectuat de Clapon Virgil (specialist în motoare de aviaţie), câtă vreme în ordonanţă nu se face referire la această expertiză?! Familia va urma toate căile legale în ceea ce priveşte soluţia de clasare atât în faţa forurilor interne, cât şi a celor internaţionale”, mai arată sursa precizată.

Precizările vin după ce procurorii militari din cadrul Parchetului General au dispusl luni clasarea parţială a dosarului accidentului aviatic din Apuseni, în urma căruia au murit, în urmă cu patru ani, studenta Aura Ion şi pilotul Adrian Iovan.

„În cauza denumită generic ”Accidentul aviatic din Apuseni”, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor, etc. din comunele judeţelor Cluj şi Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic din data de 20.01.2014, întrucât acţiunile/inacţiunile acestora nu s-au interpus în lanţul cauzal care a determinat decesul, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni”, au precizat reprezentanţii Parchetului General.

Potrivit sursei citate, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de neglijenţă în serviciu, referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor, etc. din comunele judeţelor Cluj şi Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic din data de 20.01.2014, a comandantului Institutului Medico-Militar şi a comandantului Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi a secretarului de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, întrucât în activitatea acestora nu au existat încălcări ale îndatoririlor de serviciu.

„De asemenea, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 349 C.pen. şi art. 350 C.pen., s-a apreciat că a fost vorba de un accident în afara muncii, conform art.2 pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni”, mai arată procurorii.

Procurorii militari au dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare către Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la:
– acţiunile/inacţiunile celor doi membri ai echipajului de zbor de pe aeronava tip BN – 2A-27, înregistrată sub nr. YR-BNP, aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, atât în faza de pregătire a zborului, cât şi în faza de zbor;

– activitatea de dirijare şi control a zborului RFT 111, de către controlorii de trafic aerian de la ACC Bucureşti – ROMATSA;

– activitatea lucrătorilor ROMATSA, a membrilor Comitetului Ministerial condus de ministrul Transporturilor şi a lucrătorilor Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă de la acelaşi minister, în legătură cu modul de gestionare a acţiunilor de localizare/determinare a zonei de căutare şi salvare a victimelor accidentului aviatic, după prăbuşirea aeronavei în cauză;

– îngrijirile medicale acordate, precum şi referitor la respectarea procedurilor prevăzute în Ghidul de resuscitare – 2010 de către medicii civili în ceea ce priveşte încetarea manevrelor de resuscitare şi declararea decesului victimei.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba.

În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

LĂSAȚI UN MESAJ