Cluj-Napoca ar putea reveni la vechea stema

Iniţiativa de schimbare a stemei oraşului Cluj-Napoca inapoi la varianta care a reprezentat urbea timp de peste 600 de ani a fost reluata. De aceasta data, clujenii spera ca aleşii locali sa adopte o hotarare pentru a scapa de cea adoptata in 1999 de catre primarul Gheorghe Funar. Stema municipiului a fost strans legata de istoria acestuia.

Membrii organizaţiei de tineret a PNL a readus in discuţie iniţiativa unor clujeni de acum doi ani de a lansa o petiţie care sa convinga administraţia locala sa revina la vechea stema a oraşului. Stema municipiului Cluj-Napoca pe care o foloseşte in prezent administraţia locala nu este aprobata de Comisia Naţionala de Heraldica. Insa folosirea ei in mod legal a fost caştigata in instanţa, conform unui raspuns al primariei postat pe domnuleprimar.ro, in vremea administraţiei Funar.

Nu respecta normele

Ioan Dragan, membru al Biroului zonal de heraldica şi directorul Arhivelor Naţionale, Direcţia judeţeana Cluj, a declarat pentru Foaia Transilvana ca actuala stema nu respecta normele. „Aceasta formula a fost adoptata de o comisie in vremea administraţiei Funar. Nu a fost aprobata de Biroul Zonal al comisiei de heraldica, nici de comisia judeţeana şi, implicit, nici de comisia naţionala, pentru ca nu respecta reglementarile legale in vigoare şi normele heraldice. Actuala stema ignora complet tradiţia heraldica a Clujului, veche de peste 600 de ani. Exista acest principiu, al continuitaţii. Reprezentarile anterioare se iau ca atare sau exista posibilitatea unei inovaţii, anume, pe langa vechiul simbol se mai adauga un element”, explica Dragan.
Simbolul tradiţional al Clujului este cetatea cu trei turnuri, adoptata in 1377, iar de atunci nu s-au adus decat modificari minore stemei, pana la administraţia Funar. „In perioada interbelica, administraţia oraşului a preluat stema ca atare. Pana şi modificarile din perioada comunista, din anii 70, cand s-au propus steme noi, au pastrat elementul cetaţii. Atunci s-au mai introdus o roata dinţata şi un compas, reprezentand industria şi o carte deschisa, reprezentand cultura”, explica Dragan.
Administraţia care a schimbat complet stema a dorit sa ştearga tradiţia oraşului şi ca nu a luat in considerare normele ştiinţei heraldice atunci cand a adoptat actuala stema, considera directorul Arhivelor Naţionale. „In 1999, administraţia municipiului a acţionat in mod vadit in dispreţul in primul rand al legii şi normelor ştiinţei heraldice, dar şi al tradiţiilor acestui oraş, in ideea de a şterge tot ce a fost vreme de secole. A acţionat intr-o optica ingusta, punand semn de egalitate intre un simbol heraldic de maxima generalitate, pentru ca poarta cetaţii este simbolul unui oraş, simbol pe care il intalnim şi la alte oraşe europene, şi secolele de opresiune naţionala la adresa romanilor. Opinia specialiştilor a fost nesocotita. Comisia a fost alcatuita atunci din funcţionari ai primariei şi intelectuali favorabili ideii de inovaţie totala, in numar mai mare decat specialiştii”, a subliniat Ioan Dragan.

„Stema pentru cimpanzei”

In 2010, cand a fost lansata petiţia pentru schimbarea stemei oraşului, arhitectul Virgil Pop, secretarul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a declarat ca odata cu stema ar trebui schimbat şi numele oraşului din Cluj-Napoca in Cluj. “E ridicol ca trebuie sa se duca o campanie pentru ceva atat de firesc. Aceasta denota numai nivelul de azi al clujenilor. Din pacate aceasta nu e singura ruşine care planeaza asupra nivelului de civilizaţie a Clujului actual: mai e şi denumirea de Cluj-Napoca”, arata Virgil Pop, citat de City News. “Se vehiculeaza ideea candidaturii la “Capitala culturala europeana”. Cu o stema şi o denumire pentru cimpanzei nu cred ca avem vreo şansa. Poate ca aceasta sa fie şansa”, a adaugat acesta.
Fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, cel care a iniţiat modificarea stemei, a declarat ca balaurul dacic e simbolul tradiţional al Clujului, iar aceasta ar trebui sa ramana neschimbata. „Ce legatura are «inchisoarea» aceea cu Cluj-Napoca? Balaurul dacic e un simbol mult mai vechi, pentru ca pe locul actualului oraş a fost o cetate dacica. Simbolul cetaţii e mult mai recent şi are legatura cu veneticii care au trecut pe aici şi s-au stabilit in Pusta maghiara. Eu ma bucur ca am avut ocazia sa contribui la adoptarea unei steme cu care sa se mandreasca toţi clujenii”, spune fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, citat de ftr.ro.

Trei turnuri

Stema veche a oraşului Cluj reprezinta o poarta de incinta cu trei turnuri, simbol al statutului de oraş liber al Clujului, adica supus doar regelui sau principelui Transilvaniei. Dupa distrugerea Clujului in urma invaziei tataro-mongole din 1241 şi refacerea sa in perioada 1263-1272, regele Ştefan al V-lea a trecut localitatea in posesiunea Episcopiei Catolice a Transilvaniei, de la Alba Iulia. In anul 1316 regele Carol Robert de Anjou a scos Clujul din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia şi i-a acordat personalitatea juridica de oraş, scutindu-i de taxe şi impozite pe coloniştii saşi care doreau sa se aşeze la Cluj.
Odata cu refacerea pe deplin a vieţii oraşeneşti, Clujul a primit un sigiliu in anul 1369, sigiliu confirmat regal in 1377 de regele Ludovic de Anjou şi folosit de atunci pe actele administrative, judecatoreşti şi politice ale oraşului. Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat de cetate şi o poarta cu hersa (grilaj metalic sau din lemn masiv).
Zidul simboliza statutul de oraş liber, care se supunea direct regelui sau principilor transilvani şi in acelaşi timp simboliza puterea militara, economica, culturala şi politica a oraşului. Deasupra lor se afla desenate 3 bastioane cilindrice crenelate, care din 1476 au devenit patrulatere. Aceasta s-a constituit in stema tradiţionala a oraşului, care de altfel a fost inscrisa de-a lungul timpului şi pe mai multe pe fragmente ale zidului cetaţii medievale clujene (pe strada Republicii; Bastionul Croitorilor), pe cladirea Primariei din Piaţa Unirii, pe o loja a Teatrului Naţional din Cluj, pe Obeliscul Carolina şi in Biserica Sf. Mihail in partea stanga inferioara a portalului sacristiei, aflat pe latura nordica a corului.

Simbol istoric al oraşului

Steme surori cu cea a Clujului sunt cele ale oraşelor Praga şi Cracovia, datand din aceeaşi perioada. In cazul stemei oraşului Praga, diferenţa heraldica este data de braţul armat care vegheaza in poarta cetaţii, iar in cazul Cracoviei, de acvila polona, care, de asemenea vegheaza in poarta. Alt element distinctiv este culoarea scutului (roşu la Praga, albastru in cazul Clujului), respectiv culoarea zidurilor cetaţii, care in cazul Cracoviei sunt roşii.
Stema tradiţionala sau elemente ale ei au fost preluate de-a lungul timpului şi de alte instituţii clujene: monetaria din Cluj, care a şi batut-o pe mai multe monede, tipografia infiinţata la Cluj, stema fiind tiparita pe coperta carţilor tiparite aici, fiind şi emblema vechii Universitaţi din Cluj şi a actualei Universitaţi Babeş-Bolyai.
Incepand cu anul 1999 primaria municipiului foloseşte o noua stema in actele oficiale. Aceasta a fost realizata de o eleva de liceu in anul 1995, in cadrul unui concurs iniţiat de primarul Gheorghe Funar (PRM). Noua stema combina reprezentarea Monumentului Memorandiştilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiţei Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusa de administraţia Funar nu a fost aprobata de Comisia Zonala de Heraldica (in consecinţa nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o incalcare a legilor in vigoare.
In 2012, o iniţiativa a Tineretului Naţional-Liberal ar putea aduce pe masa consilierilor locali o propunere de reintrare in legalitate a vechii steme a oraşului, care sa fie folosita de instituţiile locale. Aceasta iniţiativa se bucura de sprijinul consilierilor locali, atat cei ai puterii, cat şi cei din opoziţie. Consilierul local PDL Adrian Popa s-a declarat increzator in şansele acestui proiect de a fi aprobat in CL. „Eu, personal, cred ca daca specialiştii sunt de acord sa revenim la vechea stema nu avem de ce sa ne impotrivim. Oamenii din domeniu sunt cei care trebuie sa işi dea avizul, iar daca ei spun ca aşa stau lucrurile, e ok”, a declarat Popa pentru Gazeta de Cluj.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.