Clujul are preoți care au spus un ”Doamne-ajută” și la Securitate

Potrivit unor liste provenite de la CNSAS, mai mulți preoți ortodocși, pastori și angajați ai Arhiepiscopiei clujene au fost turnători la Securitate, înainte de 1990. Unul dintre ei face parte din Asociația „22 DECEMBRIE 89”, chiar dacă există o decizie a Înaltei Curți în care se certifică faptul că a fost colaborator al Securității. Printre preoții ortodocși care turnau la Securitate se numără Alexandru Moraru, care are parohie în centrul Clujului, la Biserica Schimbarea la față de pe Bulevardul Eroilor.

Unele dintre cele mai prolifice informații pe care le putea obține Securitatea înainte de 1989 proveneau de la preoții care semnaseră angajamentele de colaboratori. Potrivit unor liste ale CNSAS, mai mulți preoți clujeni au fost deconspirați că turnau la Securitate.

Spre exemplu, unul dintre preoții turnători este Dumitru Nan, care în perioada 1 oct. 1974- 30 iulie 2012 a fost preot paroh la Biserica Buna-Vestire, din cartierul Iris, Str. Puieților, nr. 2, iar acum se află în pensie. Chiar dacă el colabora cu Securitatea, acest preot are și calitatea de ”revoluționar” în cadrul Asociației clujene ”22 DECEMBRIE 89″. Am încercat să îl contactăm pe preotul Nan, însă preotul paroh de la biserica din cartierul Iris sau Nicolae Cotae, președintele asociației de revoluționari nu au putut oferi nici o informație. Cu toate acestea, teoretic, Dumitru Nan poate fi găsit pe Valea Chintăului, unde revoluționarii clujeni au primit loturi de teren pentru edificarea de locuințe. În august anul acesta el a primit de la municipalitatea clujeană un aviz de construire a unei locuinţe unifamiliale (D+P+M, împrejmuire teren, racorduri şi branşamente). Dumitru Nan s-a judecat cu CNSAS, care îi pusese stampila de ”colaborator”, iar procesul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Anul trecut, la sfârșitul lunii mai, magistrații Instanței supreme au soluționat procesul constatând calitatea pârâtului (Dumitru Nan, n.red.) de colaborator al Securităţii.

Un alt preot colaborator al Securității este Ioan Vasile Leb, care este și profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca. Preotul Leb a fost recrutat în perioada liceului, iar relația s-a păstrat și ulterior. De remarcat este că, în perioada în care turna la securitate, Leb ținea predici și la Radio Europa Liberă.

Împăcare cu un turnător: s-au sărutat și și-au dat mâna

O altă față bisericească care s-a închinat la epoleții securiștilor este pastorul Vasile Vădan, de la Biserica Iris din cartierul clujean cu același nume. Ofițerul de Securitate Dorel Bodea, care îl avea ca sursă pe pastorul Vasile Vădan a trebuit, potrivit unei note informative, să îi împace pe turnătorii clujeni. Potrivit notei, ”Vădan Vasile m-a căutat în repetate rînduri pentru a mă întâlni. În seara zilei de 05.02. a.c. în jurul orei 19 a venit la domiciliul meu când am discutat până la orele 23. Cu această ocazie mi-a spus că Chișu și Codreanu îl acuză că este omul organelor de securitate. Acest lucru Chișul și Codreanu au afirmat în comitet deschis. Datorită acestui lucru pastorul Vădan m-a rugat ca în seara zilei de 6.02.a.c. în jurul orei 18 să fiu la biserica Iris pentru a mă înfățișa în fața comitetului deoarece Chișu Alexandru de pe str. Oașului 310 și Codreanu Dorel au afirmat că eu le-am spus că Vădan este omul securității și tot mereu îl întâlnesc la securitate și la Miliție și că dă informații la securitate despre problema din biserică. (…) Pastorul Vădan m-a întrebat apoi dacă am afirmat că el este omul securității; că l-am întîlnit  cu ofițerii de securitate. Sursa l-a întrebat la rîndul ei pe Chișu cînd am făcut eu aceste afirmații deoarece au trecut 4 ani de cînd l-am vizitat la domiciliu. Chișu a spus că a înțeles greșit  și că el nu a afirmat lui Vădan că este omul securității. Deoarece și Codreanu a afirmat că și lui i-am spus că Vădan este omul securității am solicitat comitetului să mergem la el acasă pt a discuta această problemă dar nici unul nu a venit. La despărțire  am spus că doresc să știu dacă în cadrul sînt două partide și care cu cine ține. Eu urăsc minciuna și pentru adevăr  sunt în stare să fac orice, dar pe mine să nu mă mai poarte cu astfel de probleme. Cîmpeanu și Mărgăraș mi-au spus că prin astfel de încercări trebuie să treacă orice credincios care este iubit de Dumnezeu. Apoi am făcut ca pastorul Vădan și cu Chișu Alexandru să se împace, să dea mîna și să se sărute”, își încheie nota informativă ofițerul de Securitate Bodea.

Informatorul din centrul Clujului

Printre cele mai ”spumoase” personaje care au fost deconspirate de această listă se numără preotul ortodox Alexandru Morar. El a face parte și dintre norocoșii beneficiari ai unei ”burse” sponsorizate de fosta Securitate, astfel că, înainte de 1989, el a studiat la Oxford. În 2011, preotul Moraru a fost deconspirat că făcea parte din tagma turnătorilor la Securitate, însă, la scurt timp de la publicarea deciziei care atesta calitatea de colaborator, ca între colegi, Patriarhul Daniel i-a conferit Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie acordată de Biserica Ortodoxă Română, pentru „importanta contribuţie la viaţa Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania”. Potrivit unui articol publicat în evz.ro, colaborarea cu ofiţerii de securitate a început în 1973, când Alexandru Moraru (pe atunci Găină, Moraru fiind numele de familie al soţiei, pe care l-a preluat la căsătorie) era un tânăr absolvent al Institutului Teologic de la Sibiu ce s-a angajat ca pedagog la Seminarul de la Curtea de Argeş. Securiştii au considerat că le poate da informaţii despre „numărul mare de turişti şi delegaţii culturale” care vizitează mănăstirea şi despre „foşti condamnaţi contrarevoluţionari” cu care acesta intra în contact.

„Găină Alexandru s-a arătat deschis şi sincer în discuţii şi s-a declarat de acord să sprijine organele noastre în problemele ce ne interesează, fapt ce ne-a determinat să trecem la recrutarea sa. I s-a dat numele conspirativ «Dinu»”, consemnau ofiţerii din Argeş în martie 1973.  Varianta preotului Alexandru Moraru despre propria recrutare este însă puţin diferită. „Am fost efectiv timorat, ameninţat că dacă nu colaborez mi s-ar putea întâmpla ceva mie sau părinţilor. M-am dus la un bun duhovnic de acolo, preotul celib Ioan Negruţu, care era directorul Seminarului şi făcuse puşcărie. Acesta mi-a zis că am două variante: să nu colaborez sau să colaborez pentru a nu-mi strica viitorul. Cred că dacă ar analiza cineva angajamentul meu, ar vedea că a fost scris cu mâna tremurândă, sub teroare”, spune preotul Moraru.

Câți bani puteai lua pe turnătorii

Potrivit sursei citate, încă din 1974, acesta a fost plătit de Securitate „pentru munca depusă” cu sume variind de la 50 de lei, ca începător, până la 800 de lei, în 1980, respectiv 1981, când devenise un informator rodat şi foarte eficient. Chiar şi cu ocazia căsătoriei, în toamna lui 1977, Securitatea a fost „atentă” cu acesta şi i-a făcut un cadou, cu chitanţă, de 300 de lei. „Da, am primit bani, dar eu îmi amintesc că doar în perioada în care eram doctorand. Erau sume derizorii, dar eram foarte strâmtorat şi mi-au prins foarte bine”, spune preotul profesor pentru evz.ro. „În perioada cât s-a aflat la studii în străinătate, a cooperat în condiţii corespunzătoare cu UM 0544, în legătura căreia s-a aflat”, se arată în Nota de analiză a Securității Cluj din 22 iunie 1989. Moraru a fost căutat şi după Revoluţie de securişti, ca să continue colaborarea. „Matale pe ce lume trăieşti, i-am zis lui Popa Ioan, unul din securişti. Şi m-a lăsat în pace pentru că am fost unul din iniţiatorii reînfiinţării Institutului Teologic din Cluj”, spune Moraru.