Recent, Primăria Cluj-Napoca a găzduit dezbaterea cu tema ”Aleşii locali şi studenţii clujeni combat cerşetoria”, organizată şi moderat de Claudia Anastase. În acelaşi timp, Norvegia vrea să scoată cerşetoria în afara legii, în timp ce Suedia respinge în mod oficial astfel de propuneri.
La dezbaterea organizată de Primărie au participat peste 30 de invitaţi, consilieri locali, reprezentanţi ai proiectului Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, reprezentanţi ai Poliţiei Municipale, Poliţiei Locale, Direcţiei de asistenţă socială, Direcţiei judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului, Companiei de Transport Public Cluj (fosta RATUC) şi studenţi, reprezentanţi ai confederaţiilor organizaţiilor studenţeşti din Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, reprezentanţi ai Federaţiei Share Cluj Napoca, precum şi studenţi din anul I ai Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Cluj-Napoca, realizatori ai unui proiect-scoală pentru combaterea cerşetoriei în Cluj-Napoca.
Dezbaterea a fost calibrată atât pe modul de abordare a realităţii existenţei cerşetoriei în municipiu, percepute de majoritatea covârşitoare a populaţiei clujene drept o gravă problemă a comunităţii locale, cât şi pe modalitatea în care pot fi tratate cauzele care determină oamenii să cerşească.
Cerşetorii nu sunt clujeni
Concluziile dezbaterii, pornind de la evidenţa că 90% din totalul cerşetorilor care au fost identificaţi de Poliţia Locală şi localizaţi pe harta cerşetoriei din municipiu nu au domiciliul în Cluj-Napoca, au concentrat un număr de paşi de urmat de către comunitate, paşi realizabili printr-o colaborare intensă şi de lungă durată între toţi partenerii care pot fi implicaţi în acest proiect, arată oficialii Primăriei.
Claudia Anastase, consilier local PSD, este cea care face primul pas, prin iniţierea unei Hotărâră de Consiliu Local prin care se are în vedere realizarea unor materiale suport pentru toţi clujenii care se simt agresaţi de către cerşetorii din oraş, dar şi pentru acei clujeni care, prin marinimia arătata cerşetorilor, întreţin iluzia că gestul lor chiar le oferă acestora o şansă spre schimbarea în bine.
Norvegia permite iniţial municipalităţilor să aleagă
Guvernul din Norvegia a iniţiat un proiect de lege care va interzice cerşetoria în locurile publice. Textul prezentat de Guvernul de dreapta prevede autorizarea municipalităţilor să interzică cerşetoria pe plan local începând din vara lui 2014, după care va fi introdusă o interdicţie la nivel naţional, prevăzută începând din vara lui 2015.
Ministrul Justiţiei Anders Anundsen, provenind din Partidul progresului (FrP), o formaţiune de dreapta populistă şi anti-migraţie, a invocat „o legătură” între cerşetorie şi delincvenţă, în special furt. Potrivit autorităţilor, la Oslo se înregistrează acelaşi număr de furturi ca la Berlin, deşi populaţia oraşului este de şapte ori mai mică. Cerşetoria, în oraşele care o vor interzice, va fi pasibilă de aplicarea unei amenzi şi unei pedepse de până la trei luni de închisoare.
Măsura urmează să-i penalizeze în special pe romi. Din 194 de cerşetori număraţi la Oslo în 2012, doar şapte erau norvegieni. „Ceilalţi erau în principal cetăţeni români” de origine romă, potrivit Ministerului Justiţiei, care a precizat că aproape toţi cei 69 de români verificaţi aveau un cazier judiciar în Norvegia.
Un reprezentant al Stângii Socialiste (opoziţie), Baard Vegar Solhjell, a sugerat că interzicerea cerşetoriei vizează să descurajeze aceste populaţii să vină în Norvegia. „Cum să nu crezi că, după 200 de ani, acest lucru nu este asimilat unei încercări de a împiedica intrarea romilor în regat?”, a declarat Solhjell, referindu-se în mod implicit la un articol – în prezent abolit, dar perceput ca ruşinos – al Constituţiei norvegiene, care interzicea pătrunderea evreilor pe teritoriul ţării, în urmă cu 200 de ani.
Românii cer Suediei măsuri similare
Ambasadoarea României la Stockholm a sugerat, anul trecut, într-un articol publicat în presă interzicerea cerşetoriei în Suedia, pentru a descuraja romii să vină să se instaleze în mahalele, relatează AFP. „Este important ca cerşetoria pe stradă să nu fie încurajată în Suedia”, a scris ambasadoarea Răduţa Matache, în cotidianul de referinţă Dagens Nyheter. „În acest domeniu există o posibilitate pentru municipalităţile suedeze şi anume de a interzice cerşetoria dacă alte măsuri pentru rezolvarea problemei nu îşi ating obiectivul”, a adăugat ea.
Sărăcia extremă a romilor veniţi în ultimii ani din România este o problemă din ce în ce mai frecvent dezbătută în Suedia, unde au apărut mici mahalale la marginea marilor oraşe. Percepţia că majoritatea cerşetorilor din Suedia sunt romi este larg răspândită în rândul populaţiei. Aplecându-se doar asupra cetăţenilor Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Sociale din Suedia a numărat 370 de persoane fără adăpost în 2012, dintre care „o majoritate imensă” de români.
Matache a apreciat că România depune eforturi pentru ameliorarea situaţiei celor 600.000 de romi din ţară şi că suedezii ar trebui să o ajute. „Cerşetoria este interzisă nu numai în România, ci şi în alte câteva state UE, cum ar fi de exemplu Danemarca şi Olanda. Autorizarea ei în unele ţări UE, între care Suedia, nu facilitează eforturile României de a ajunge la o integrare socială şi la un acces mai bun la locuri de muncă”, a subliniat ea.
În ianuarie, ministrul suedez al Integrării Erik Ullenhag a criticat Bucureştiul, considerând că este „îngrijorător că România, de exemplu, nu cere mijloacele UE care există pentru ameliorarea situaţiei romilor”.
