Șeful Administrației Bazinale Someș Tisa, Dan Canta, spune că proiectul de deviere a Someșului va intersecta un punct din centura Vâlcele – Apahida. În punctul respectiv sunt construite un sens giratoriu și o benzinărie OMV. Reprezentanții benzinăriei spun că nu au fost anunțați de aceste lucrări, iar oficialii CNADNR au declarat pentru presa centrală că nu au dat nici un aviz pentru aceste lucrări. Gazeta de Cluj a prezentat încă din anul 2010 că proiectele Centura Vâlcele – Apahida, Pista Aeroportului Internațional Cluj Napoca și Devierea Someșului se intersectează, însă oficialii instituțiilor care gestionează aceste lucrări nu au luat nici o măsură.

 

Directorul Administrației Bazinale Someș Tisa, Dan Canta, a declarat pentru Gazeta de Cluj că ”este vorba de amenajarea Someșului în Cluj-Napoca. Este un proiect mai vechi, care s-a făcut când eu nu eram director și cred că nici centura respectivă nu era construită. Ceea ce este important este că această investiție va da posibilitatea extinderii pistei Aeroportului Internațional Cluj-Napoca. Nu pot spune dacă se va demola sau nu sensul giratoriu al centurii sau benzinăria din zona care se intersectează cu viitoarea albie a Someșului. Cred că cei care gestionează aceste puncte de interes vor găsi soluții tehnice pentru rezolvarea acestor probleme. Așa că nu cred că vor fi demolate aceste puncte”, a declarat Canta.

Potrivit presei centrale, oficialii de la Compania Națională de Autostrăzi susțin că ei nu și-au dat avizul pentru acest proiect de demolare a unei porțiuni de centură. ”Ce vor să pună în loc? Probabil un pod. Dar acolo, unde noul curs al albiei râului Someș intersectează șoseaua de centură, cei de la Apele Române vor să construiască un zid, un dig de trei metri înălțime care să prevină viitoare inundații. Râul Someșul Mic nu a mai inundat zona unde se regularizează cursul apei din anul 1977. După marea inundație, comuniștii au construit o serie de hidrocentrale cu ajutorul cărora se controlează debitul Someșului”, declară un oficial de la CNADNR pentru evz.ro.

Reprezentanții OMV Petrom spun că ei nu au primit nici o înștiințare că se va demola benzinăria respectivă care se află pe centura Vâlcele – Apahida.

 

Cine a făcut ca pista să intre-n drum

În 2009, Consiliul Judeţean Cluj a înaintat către Ministerul Transportului şi Infrastructurii proiectul de redimensionare a pistei Aeroportului Internaţional Cluj Napoca la 3.500 de metri. Documentaţia a fost aprobată de oficialii ministerului iar proiectul a primit fonduri europene iar  CJ Cluj a scos la licitaţie acest proiect valoarea estimată a proiectului ridicându-se între 60.000.000 şi 120.000.000 de euro, fără TVA. Singura societate care a participat la licitaţie, SC Romstrade, a câştigat dreptul de a construi această pistă. Proiectul noii piste a fost făcut de SC Iptana SA, iar conform şefului de proiect al acestei lucrări, Radu Zus, autorităţile au fost înștiințate de faptul că centura oraşului se construieşte peste spaţiul pe care îl va ocupa aeroportul după extinderea pistei. Zus a declarat în trecut că i-a înștiințat pe directorul aeroportului, David Ciceo, şi pe vicepreşedintele CJ Cluj, Radu Bica, despre faptul că centura de Est intră în spaţiul aeroportului.

„Eu aştept răspuns acum de la directorul aeroportului, David Ciceo, şi de la vicepreşedintele CJ, Radu Bica (fostul vicepreședinte al CJ Cluj, n.red.), să îmi spună ce se întâmplă cu devierea centurii Est, care taie pista în două”, decla în urmă cu circa doi ani şeful de proiect al Iptana, Radu Zus. El a mai susținea că pentru a face loc pistei, ocolitoarea de Est va trebui să îşi modifice traseul pe o suprafaţă de circa 1,5 kilometri (deviere scurtă – n.r.) sau 2,5 kilometri (deviere lungă – n.r.). Potrivit lui Zus, suprafaţa deviată va genera şi lungimea pistei. “Dacă nu optăm deloc pentru devierea Someşului, pista va fi redusă la 3.000 de metri între praguri. Singura problemă este cea a banilor”, a declara Zus în 2010.

 

Cine a proiectat pista și centura

În 2006, societatea DP Consult se ocupa de exproprierile terenurilor peste care urma să treacă centura Vâlcele Apahida. La data respectivă, DP Consult câştigase licitaţia pentru proiectarea centurii şi guvernul promisese că va da circa 45 de milioane de euro pentru construirea ei. În mare parte, Emil Boc a trasat această centură pe un studiu de fezabilitate comandat de Miron Mitrea pe vremea când acesta era ministrul Transporturilor şi PSD-iştii, care conduceau Clujul, îi cereau lui Mitrea să dea bani pentru acest proiect. Traseul Vâlcele-Apahida are o lungime de 23,612 km, studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004, adică în faza incipientă a proiectării drumului, iar în 2006 studiul de fezabilitate a fost actualizat şi avizat de CNADNR. Pe lângă proiectanţii de la DP Consult, la această centură au  mai lucrat, în calitate de consultanţi,  şi firmele Search Corporation şi Primacons Group. În total, valoarea acestor două servicii a costat statul 60 de milioane de lei.

În 2008, tot SC DP Consult a câştigat licitaţia pentru proiectarea centurii de Nord, dată în funcţiune de curând. Pentru acest serviciu, societatea a câştigat 150.000 de euro fără TVA. În acest caz, licitaţia a fost contestată de celelalte societăţi participante, dar într-un final CNADNR a atribuit contractul acestei firme clujene

Pista Aeroportului Internațional Cluj Napoca a fost proiectată de SC Iptana. Patronul acestei firme este Cornel Mărtincu, care a proiectat și traseul Autostrăzii Transilvania. Mărtincu face parte din grupul oamenilor de afaceri care sprijină PSD-ul, creditându-l, în special, pe fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Sorin Bota. Mărtincu, chiar dacă este bucureștean, a înființat la Cluj firma Inframed SRL, prin care a încheiat mai multe contracte de consultanță cu Bechtel. În Inframed, Mărtincu s-a asociat cu Ela Staicu, reprezentanta secretarului de stat Bota în cadrul altor afaceri.


 

În 2010, Gazeta de Cluj prezenta faptul că pista de 3.500 de metri a aeroportului nu se poate construi din cauza faptului că se intersectează cu una dintre centurile Clujului (http://www.gazetadecluj.ro/citeste/4340-iptana-accidenteaza-centura-valcele-apahida ).

La data respectivă, oficialii CJ Cluj, instituția care administrează aeroportul clujean, spuneau că probleme s-ar putea să apară dacă vor ateriza “avioane mai mari”, însă motivul pentru care s-au investit bani în construcția acestei piste este tocmai acesta: să permită avioanelor de marfă de mare tonaj să aterizeze și la Cluj, nu doar la București. La data respectivă, nici un oficial nu a luat atitudine în urma apariției articolului respectiv, lucru lesne de înțeles dacă e să ne gândim asupra faptului că administrațiile Clujului erau guvernate de o singură culoare politică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.