Educaţia financiară din România se află la un nivel modest, ţara noastră ocupând locul 124 din 143 într-un clasament global de evaluarea a statelor în funcţie de nivelul de educaţie financiară, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Cornel Coca Constantinescu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, responsabil pe Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor financiare.
Acesta susţine că nivelul redus de educaţie financiară nu este o figură de stil, ci o realitate cu consecinţe economice şi sociale, iar în context domeniul necesită un plan cu acţiuni diferite pe termen lung, care să includă campanii de informare şi cursuri pe anumite segmente ale populaţiei adulte.
Coca Constantinescu explică şi de ce sunt importante asigurările, acestea asigurând protecţie financiară prin transferul unor riscuri de la asigurat la asigurator, şi a menţionat rolul asigurării suplimentare a locuinţei şi al asigurării de viaţă.
AGERPRES: Cum stă România la capitolul educaţie financiară?
Cornel Coca Constantinescu: Nivelul redus de educaţie financiară nu este o figură de stil, ci este o realitate cu consecinţe economice şi sociale. Educaţia financiară în România se află la un nivel modest, relevat de studii realizate la nivel internaţional, în care România ocupa locul 124 din 143 într-un clasament global de evaluarea a statelor în funcţie de nivelul de educaţie financiară. În contextul mediului economic tot mai complex, al creşterii gradului de intermediere financiară la nivel internaţional şi al deciziilor pe care trebuie să le ia cetăţenii cu privire la administrarea veniturilor şi cheltuielilor, educaţia financiară a devenit o prioritate. Instituţiile şi autorităţile de supraveghere financiară, cât şi societăţile care activează în pieţele financiare au demarat în ultima perioada activităţi şi programe coerente şi integrate pe termen lung, care să conducă la creşterea nivelului de educaţie şi incluziune financiară.
În ultimii ani, ASF împreună cu inspectoratele şcolare din mai multe judeţe şi cu universităţi au organizat activităţi de educaţie financiară în şcoli, licee şi universităţi de care au beneficiat aproximativ 39.000 de elevi, şi 20.000 de studenţi din diferite oraşe ale ţării.
Apreciem că domeniul educaţiei financiare necesită un plan cu acţiuni diferite pe termen lung, care să includă campanii de informare, cursuri, având drept ţintă anumite segmente ale populaţiei adulte, astfel încât să conducă la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor financiare.
AGERPRES: Care sunt sectoarele/produsele unde se simte cel mai mult lipsa educaţiei financiare?
Cornel Coca Constantinescu: Deficitul de educaţie financiară se reflectă prin necunoaşterea unor noţiuni simple, precum dobânda compusă, sau riscurile care sunt acoperite de o „asigurare de casă”. Multe sectoare economice sunt afectate într-o măsură mai mare sau mai mică de lipsa cunoştinţelor cu privire la caracteristicile şi riscul instrumentele financiare. Acest fapt vulnerabilizează deopotrivă consumatorii prin luarea unor decizii eronate, cât şi pieţele financiare, prin diminuarea masei critice de clienţi, care ar permite printre altele reducerea unor costuri şi consolidarea instituţiilor financiare.
AGERPRES: Cum vedeţi realizată educaţia financiară în zona criptomonedelor?
Cornel Coca Constantinescu: Autorităţile de supraveghere pot astăzi doar să avertizeze cu privire la riscul indus de achiziţionarea de criptomonede, neexistând o reglementare care să statueze modul de funcţionare al acestui instrument şi care să prevadă anumite elemente de protecţie a consumatorilor.
AGERPRES: De ce sunt importante asigurările?
Cornel Coca Constantinescu: Cred că răspunsul este foarte simplu, când vorbim de asigurări, ne referim la protecţie financiară prin transferul unor riscuri de la asigurat la asigurator, riscuri care odată materializate, conduc la diminuarea confortului financiar, care ne asigură o existenţă civilizată.
AGERPRES: Cum puteţi convinge o persoană că are nevoie de asigurări?
Cornel Coca Constantinescu: Aş pune următoarea întrebare pentru a-i permite să găsească singură răspunsul: cum va face faţă din punct de vedere financiar unei anumite pierderi rezultate din materializarea unui eveniment nedorit, dar posibil. Totodată aş îndemna la efectuarea unei analize cu privire la capacitatea de a suporta în orice moment, integral şi de unul singur, pierderile şi care ar fi efectele acestei pierderi asupra nivelului de trai al familiei.
AGERPRES: De ce este important pentru o persoană care are o locuinţă să deţină încă o asigurare pe lângă cea obligatorie?
Cornel Coca Constantinescu: Asigurarea obligatorie PAID oferă o protecţie limitată la 20.000, respectiv 10.000 euro în cazul riscului de cutremur, inundaţie şi alunecare de teren. Diferenţa până la valoarea reală a imobilului se suportă din economiile personale sau din veniturile curente sau viitoare. PAID este un produs obligatoriu, foarte accesibil din punct de vedere al primei, dar nu acoperă integral riscurile amintite mai sus şi nici alte riscuri suplimentare. În schimb, poliţa de asigurare facultativă a locuinţei acopera diferenţa până la valoarea reală a imobilului în caz de cutremur, inundaţie sau alunecare de teren şi în plus acoperă mai multe riscuri, inclusiv cel de incendiu, la valoarea reală imobilului.
AGERPRES: Cât de folositoare este asigurarea bunurilor din locuinţă? Dumneavoastră aveţi?
Cornel Coca Constantinescu: Consider că asigurarea imobilului folosit ca locuinţă şi a bunurilor din casă este absolut necesară astfel încât, în eventualitatea materializării unui eveniment nedorit de distrugere totală sau parţială a acestora, proprietarii să poate să îşi asigure aceleaşi condiţii de viaţă, fără grija îndatorării în scopul de refacere, sau înlocuire a bunurilor distruse. Da, eu am o asigurare facultativă.
AGERPRES: Ce înseamnă asigurarea de viaţă şi de ce avem nevoie de ea?
Cornel Coca Constantinescu: Asigurarea de viaţă oferă o protecţie financiară, respectiv o sumă de bani, membrilor familiei, care sunt beneficiarii asigurării, în cazul în care asiguratul decedează, sau o indemnizaţie, o sumă de bani, asiguratului în caz de boala sau invaliditate permanentă. Asigurările de viaţă sunt foarte variate, putând include riscuri în funcţie de opţiunea clienţilor şi pot reprezenta totodată o formă de economisire, în cazul în care asigurarea are şi o componentă de economisire. Utilitatea unei astfel de asigurări este evidentă, în condiţiile în care are rolul de a acoperi pierderile financiare survenite ca efect al evenimentelor menţionate şi a de a echilibra bugetul unei familii.
AGERPRES: Care consideraţi că sunt cele mai mari provocări cu privire la educaţia financiară?
Cornel Coca Constantinescu: Transformarea mentalităţilor cu privire la educaţia financiară şi conştientizarea necesităţii de îmbunătăţire a cunoştinţelor financiare la nivelul populaţiei adulte consider că sunt elementele cele mai provocatoare pentru a transpune strategii şi a asigura succesul măsurilor şi acţiunilor educative. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că ne adresăm unor segmente largi de populaţie, cu pregătire profesională diversă şi de vârste diferite, astfel încât programele de educaţie trebuie să fie adaptate la acest dat, ca să îşi atingă scopul într-un timp relativ scurt
