Coincidenţele acţiunilor din România, înainte de arestarea Elenei Udrea în Costa Rica

697

Mai multe evenimente judiciare, aparent fără nicio legătură între ele, au avut loc în zilele premergătoare reţinerii fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, în Costa Rica. Cu cinci zile înainte de operaţiunea Interpol de la San Jose, ANAF a cerut Judecătoriei Sectorului 4 încuviinţarea executării silite a Elenei Udrea, pentru recuperarea prejudiciului din dosarul “Gala Bute”. Pe 1 octombrie, cu două zile înainte de reţinere, Curtea de Apel Bucureşti, deşi amânase succesiv să ia o decizie, a pronunţat hotărârea prin care a dispus punerea sub sechestru a tuturor bunurilor mobile şi imobile ale Elenei Udrea, în  dosarul “Hidroelectrica”, dându-i acesteia posibilitatea să conteste măsura în termen de 48 de ore. Pe 3 octombrie, Interpol San Jose o reţine pe Udrea, în timp ce se afla în faţa blocului în care locuieşte, împreună cu fiica sa, în vârstă de 10 zile. În aceeaşi zi. Judecătoria Sectorului 4 o citează pe Elena Udrea, prin afişarea la instanţă, să se prezinte în 5 noiembrie la judecată, în procesul în care ANAF a cerut executarea silită. Cu menţiunea că judecata se poate face şi în lipsă, în caz de neprezentare, scrie jurnalul.ro.

Condamnată în Dosarul “Gala Bute”, la şase ani de închisoare cu executare, Elena Udrea aşteaptă să vadă dacă autorităţile din Costa Rica urmează sau nu să o extrădeze în România, după ce, pe data de 3 octombrie, aceasta a fost reţinută de Interpol San Jose, în urma unei operaţiuni la care a contribuit şi serviciul secret intern local. Condamnarea a fost pronunţată, definitiv, de către Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în data de 5 iunie 2018. Deşi motivarea hotărârii de condamnare nu a fost redactată până în prezent, acest lucru pare să nu fi fost un impediment pentru Interpol să pună în aplicare un mandat internaţional de reţinere emis pe numele acesteia, dar nici pentru statul român să purceadă la măsuri punitive împotriva fostului ministru.

“Jurnalul” a descoperit că, în data de 28 septembrie 2018, cu cinci zile înainte de reţinerea Elenei Udrea la San Jose, Statul Român, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a formulat la Secţia Civilă a Judecătoriei Sectorului 4 din Bucureşti o cerere privind încuviinţarea executării silite a intimatei Udrea Elena Gabriela. Instanţa a autorizat începerea judecăţii, stabilind termenul de judecată pentru data de 5 noiembrie.

Conform unui document intrat în posesia redacţiei noastre, Judecătoria Sectorului 4 a emis, pe numele Elenei Udrea, o citaţie, datată 3 octombrie 2018, adică exact în ziua în care Udrea fusese deja încarcerată la San Jose. Potrivit acestui document, “Udrea Elena Gabriela, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, este chemată în această instanţă, la camera 301, în ziua de 5.11.2018, Completul C3-Civil şi Executări, la ora 9.00, în calitate de intimat, în proces cu Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în calitate de petent, având ca obiect alte cereri de executare silită”. Instanţa a publicat citaţia pe portalul instanţelor de judecată şi îi atrage atenţia Elenei Udrea că, în caz de neprezentare a părţilor, judecata se va face în lipsă.

Executare silită, cerută fără motivarea condamnării

Din informaţiile pe care jurnalul.ro le deţine, singura cauză care ar implica statul, prin ANAF, într-un proces de executare silită împotriva Elenei Udrea este chiar dosarul “Gala Bute”, în care fostul ministru, pe lângă condamnarea de 6 ani de puşcărie cu executare primită, a mai fost condamnată şi la plata unor despăgubiri. Conform încheierii Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 28 martie 2017, instanţa supremă a obligat-o pe inculpata Udrea Elena Gabriela la plata sumei de 8.116.800 de lei, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Autoritatea Naţională pentru Turism (fostul Minister al Turismului).

Interesant este că Udrea nu are de restituit doar aceşti bani în cauza în care a fost condamnată definitiv. Ea mai trebuie să plătească încă 900.000 de euro, presupusa şpagă pe care ar fi încasat-o de la denunţătorii săi. 600.000 de euro trebuie să ajungă în buzunarul lui Corin Boian, iar 300.000 de euro trebuie să ajungă la afaceristul Adrian Gărdean. De remarcat este faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, cu scopul recuperării acestor sume, măsura asiguratorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în posesia Elenei Udrea, măsură dispusă încă din data de 27 februarie 2015, de către DNA – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie. Udrea a mai fost obligată, în solidar cu fostul ei subaltern, Tudor Breazu, să plătească suma de 20.000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă majorată, în 5 iunie 2018, la Completul de 5 Judecători, cu încă 1.000 de lei, când s-a pronunţat decizia definitivă.

Rezultă, aşadar, că ANAF, după trei luni de la pronunţarea sentinţei finale, a considerat de cuviinţă să se adreseze instanţei pentru a recupera prejudiciul din dosarul “Gala Bute”, aferent statului. Iar instanţa de judecată care va judeca cererea de executare silită a citat-o pe Elena Udrea să se prezinte la proces exact în ziua în care aceasta era arestată în Costa Rica.

Bunuri puse sub sechestru cu două zile înainte de arestare

Iar acesta este primul pas al ceea ce seamănă cu o adevărată operaţiune. Deoarece, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Penală, care se chinuia de mai bine de două luni şi jumătate să decidă dacă începe sau nu judecata în al doilea dosar în care Elena Udrea a fost trimisă în judecată, s-a luat o decizie cu fix două zile înainte ca fostul ministru să fie reţinut, de Interpol, în Costa Rica.

Este vorba despre dosarul “Hidroelectrica – Buzăianu”, în care Elena Udrea a fost trimisă în judecată, tot de DNA, la sfârşitul anului trecut. Alături de ea, a mai fost trimis în judecată şi directorul cotidianului “Evenimentul Zilei”, Dan Andronic.

Udrea şi Andronic au contestat trimiterea în judecată, legalitatea actelor de urmărire penală şi au invocat că dosarul a fost constituit pe baza protocoaleor secrete încheiate de către Parchet cu SRI. Curtea de Apel Bucureşti a amânat nu mai puţin de patru ori să dea o soluţie referitoare la aceste excepţii. Aceste amânări au avut loc în datele de 13 iulie, 7 septembrie, 14 septembrie şi 27 septembrie 2018. Într-un final, pronunţarea a fost emisă pe 1 octombrie, cu fix două zile înainte de operaţiunea “Hold-up” din San Jose.

Iar lucrurile devin, din acest punct, mai mult decât interesante. Curtea de Apel Bucureşti nu doar că a constatat legalitatea administrării de către DNA a probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. 604/P/2017, din 18 decembrie 2017, dispunând începerea judecăţii, dar a dispus şi măsuri punitive fără precedent. Concret, judecătorii au dispus “instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale Elenei Udrea, până la concurenţa sumei de 4.700.000 de euro”. Iar finalul încheierii este mai mult decât edificator. Udrea avea dreptul să formuleze contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicarea cu privire la măsurile asigurătorii şi în trei zile de la comunicarea cu privire la dispoziţia de începere a judecăţii. Termenul în care Elena Udrea putea contesta instituirea sechestrului a expirat exact în ziua în care a fost arestată de Interpol Costa Rica. În mod paradoxal, Udrea a reuşit să formuleze, chiar în ziua respectivă, contestaţia.

Operaţiunea “urma banilor” a omis AGA din aprilie a Tim Rail Cargo

Este mai mult decât evident că, aleatorii sau nu, cu legătură sau fără între ele, aceste evenimente au avut drept scop, pe de o parte, încarcerarea Elenei Udrea în Costa Rica şi, pe de altă parte, tăierea posibilelor surse de finanţare ale acesteia. “Jurnalul” a dezvăluit, încă de luna trecută, că, în 17 aprilie 2018, Elena Udrea reuşise să facă rost de o sumă destul de importantă. Este vorba despre decizia AGA a Tim Rail Cargo, care a aprobat restituirea către Udrea a creditelor pe care aceasta le-a acordat companiei. Astfel, s-a obligat să restituie sumele datorate asociatei Elena Udrea, acordate sub formă de creditări, în cuantum de 526.733,46 de lei şi 60.000 de euro. Apoi, condiţionat de încasarea prealabilă de către Elena Udrea a acestor sume de bani, la termenele şi în condiţiile stabilite, urma ca aceeaşi Elena Udrea să cesioneze cele 25 de procente deţinute la SC Tim Rail Cargo SRL asociatului Ioan Valeriu Trică, acesta din urmă devenind, ulterior efectuării tranzacţiei, asociat majoritar, cu 50% aport la capitalul social. Cele 25 de procente reprezintă 5 părţi sociale, contabilizate la valoarea de 10 lei fiecare. În fapt, însă, cesiunea acestor părţi sociale s-a realizat cu titlu oneros la preţul de 500.000 de euro net. Plata acestor bani, aşa cum reiese din punctul 6 al Hotărârii AGA, urma să se facă până la data de 15 iunie 2018, cu posibilitatea de prelungire, la cererea cesionarului, până la data de 30 iunie 2018, la cursul de schimb leu/euro din ziua efectuării plăţii.

Udrea şi Bica aşteaptă să vadă dacă vor fi eliberate sau extrădate

Elena Udrea a fost reţinută, pe data de 3 octombrie, în jurul orei 14.00, în timp ce se afla la plimbare cu iubitul ei, Adrian Alexandrov, şi cu fetiţa lor, născută cu zece zile în urmă. Câteva ore mai târziu, Interpol a reţinut-o şi pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, cele două fiind încarcerate pentru două luni, în Penitenciarul de Femei din San Jose. În perioada următoare, Elena Udrea şi Alina Bica urmează să afle dacă un judecător va admite sau nu contestaţiile formulate împotriva acestei măsuri. Asta, în condiţiile în care, pe numele lor, statul român, prin Ministerul Justiţiei, a formulat statului Costa Rica, cereri de extrădare. Însă, la aceste cereri nu au fost ataşate şi motivările prin care cele două au primit condamnări definitive în România. Pentru simplul motiv că aceste documente nu sunt încă redactate de instanţele de judecată. Mai mult, Udrea şi Bica deţin documente din care rezultă că, până în primăvara anului viitor, acestea au statutul de refugiat provizoriu, instanţa locală urmând să decidă, în cazul lor, dacă vor permanentiza acest statut de refugiat sau nu. În ceea ce o priveşte pe Elena Udrea, fiica ei, Eva Maria, are cetăţenie costaricană, iar legislaţia din această ţară interzice separarea copilului minor de mamă.

Elena Udrea, citată pe Internet de Judecătoria Sectorului 4, chiar în ziua în care a fost arestată în San Jose. În caz că nu se prezintă în procesul cu ANAF, judecata se va face în lipsă.

Curtea de Apel Bucureşti a sechestrat toate bunurile Elenei Udrea cu două zile înainte de reţinere, dându-i termen să conteste măsura până pe 3 octombrie. Zi în care Udrea a fost încarcerată la San Jose.

 

Material preluat de pe jurnalul.ro