Conflictul dintre puterile statului a ajuns pe masa lui Iohannis. Dana Gîrbovan i-a cerut președintelui sesizarea CCR

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), condusă de judecătoarea Dana Gîrbovan de la Curtea de Aple Cluj, i-a trimis în data de 3 mai 2016, o scrisoarea președintelui României, Klaus Iohannis, prin care îi solicită acestuia să sesizeze Curtea Constituțională asupra unui conflict juridic  între Senat şi puterea judecătorească, conflict apărut în urma hotărârii din martie prin care se modifică hotărârile de validare a membrilor CSM. Astfel, UNJR îi transmite președintelui Iohannis că trecerea de la alegeri unice și colective pentru CSM la alegeri individuale ar provoca o situație halucinantă, în care magistrații s-ar afla în campanii electorale și alegeri interne permanente.

”O astfel de situație ar perturba întregul sistem de justiție din România”

Potrivit unui comunicat al UNJR, conflictul a fost generat de hotărârea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, care modifică deciziile inițiale de validare a membrilor CSM în ceea ce privește modul de calcul al duratei mandatului acestora.

Noua hotărâre a Senatului prevede că împlinirea termenului de 6 ani pentru un mandat CSM se face individual, pentru fiecare mandat, de la data validării acestuia, și nu la 7 ianuarie 2017, când se împlinesc 6 ani de la învestirea din 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.

„Trecerea de la alegeri unice, colective pentru Consiliul Superior al Magistraturii, la alegeri individuale, ar duce la situația halucinantă în care magistrații din România ar ține-o în campanii electorale interne și alegeri continue. O astfel de situație ar perturba întregul sistem de justiție din România, cu consecințe negative directe asupra cetățenilor”, au arătat judecătorii în scrisoarea către președintele Iohannis.

CSM are rolul constituțional de „garant al independenței justiției”, iar „această hotărâre a Senatului poate provoca în mod evident un blocaj instituțional la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, împiedicând această instituție să funcționeze în parametri constituționali firești”, se mai arată în scrisoare, conform UNJR.

”Această hotărâre a Senatului încalcă puterea lucrului judecat”

De asemenea, judecătorii au arătat că, pe de o parte, această hotărâre a Senatului încalcă puterea lucrului judecat, deoarece contravine unor hotărâri judecătorești irevocabile. Instanțele de judecată au decis că hotărârile inițiale ale Senatului nu au fost atacate cu respectarea procedurii legale, consecință fiind că acestea au rămas definitive și, ca atare, nu mai puteau fi modificate în mod legal de către Senat.

Pe de altă parte, declară UNJR, hotărârea Senatului în cauză încalcă competențele sale constituționale, prin interpretarea și aplicarea legii în ceea ce privește durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

„Pentru a-și exercita, așadar, rolul de garant al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să beneficieze de dispoziții exprese, cu rang constituțional, privind alegerea membrilor săi, astfel că interpretarea Constituției și a legilor organice nu poate fi lăsată la latitudinea Senatului”, mai precizează UNJR în scrisoare.

UNJR mai spune că a lăsa posibilitatea Senatului să își revizuiască intempestiv o practică de lungă durată în stabilirea limitei la mandatul întregului CSM „constituie o ingerință gravă, putând fi afectată fundamental funcționarea Consiliului”.

„Situația generată de hotărârile Senatului s-ar putea detensiona, iar blocajul instituțional ar putea fi evitat numai prin sesizarea Curții Constituționale cu conflictul de natură constituțională dintre Senatul României și puterea judecătorească, instanța de contencios constituțional fiind singura care poate arăta calea de urmat sub aspectul respectării regulilor democratice referitoare la durata mandatelor membrilor aleși ai Consiliului”, mai spun judecătorii.

Dana Gîtbovan: Avem de-a face cu un conflict între puterile statului

UNJR a arătat că apelurile pe care le-au adresat președintelui Senatului și președintelui CSM au fost ignorate, soluția rămânând ca președintele Klaus Iohannis să sesizeze Curtea Constituțională cu un conflict juridic de natură constituțională, pentru a se evita astfel un blocaj fără precedent al CSM.

Conflictul juridic de natură constituțională dintre autorități publice presupune „acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor”, a statuat Curtea Constituțională.

„Este evident că avem de-a face cu un conflict între puterile statului în contextul în care Senatul încalcă, pe de o parte, dezlegări date de instanțe judecătorești și, pe de altă parte, comite un exces de putere printr-o interpretare a legii ce nu doar că excede competențelor sale, dar și este de natură a provoca un blocaj al funcționării CSM”, a spus Dana Gîrbovan, președintele UNJR.

Suspendarea hotărârii CSM

UNJR a mai arătat că, printr-o decizie a Curții de Apel București, s-a dispus suspendarea hotărârii CSM prin care au fost declanșate alegeri doar pentru șase din cei 14 membri aleși ai CSM. De asemenea, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Forumul Judecătorilor din România au inițiat și demersul judiciar de fond, solicitând anularea aceleiași hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii, cauza fiind în curs de judecată pe rolul Curții de Apel Oradea.

Conform Constituției, președintele veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercitând în acest scop funcția de mediere între puterile statului.

În virtutea acestei calități de mediator între puterile statului, judecătorii i-au solicitat președintelui țării să sesizeze Curtea Constituțională „cu conflict între puterea legislativă și cea judecătorească, pentru a garanta independența magistraturii la nivel constituțional, prin explicitarea garanțiilor constituționale privind compunerea, puterea și autonomia Consiliului Superior al Magistraturii”.

„Avem convingerea că președintele României va înțelege gravitatea situației și va acționa pentru deblocarea ei, conform atribuțiilor sale prevăzute de Constituție. Organizarea de alegeri separate pentru fiecare membru CSM ar crea un haos de nedescris în sistemul de justiție, judecătorii fiind prinși aproape permanent în campanii electorale interne, ceea ce ar perturba întregul sistem de justiție, cu consecințe negative directe asupra cetățenilor”, a mai spus Dana Gîrbovan.