Consens în CJ: proiectul Iulius şi bugetul Clujana, aprobate la limită

Iulius lacurile gheorgheni (Iulius Group a primit verde de la administraţia judeţeană pentru a continua proiectul de extindere a spaţiilor de birouri.)

Ca prin minune, consilierii judeţeni au căzut de acord în prag de vacanţă asupra unor proiecte dezbătute îndelung şi în mod repetat în cadrul şedinţelor în plen. Este vorba despre proiectul Iulius Mall şi fabrica de încălţăminte Clujana. Până acum proiectele au fost amânate din cauza votului negativ al opoziţiei, care a cerut garanţii suplimentare că acestea vor fi în interesul clujenilor.

În cadrul şedinţei extraordinare de luni, 5 august, consilierii judeţeni au reluat în dezbatere două proiecte care nu au trecut în urmă cu o săptămână. Primul se referă la „acordarea unui mandat special reprezentantului Consiliului Judeţean Cluj în Adunarea Generală a Acţionarilor la S.C. Clujana S.A., în vederea exercitării drepturilor de acţionar”, mandat referitor la angajări necesare, dat fiind că în ultima perioadă au crescut comenzile firmei.

Anunţul referitor la angajări a fost făcut în urmă cu două săptămâni de către preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu. „Clujana va angaja 80 de oameni. Sunt comenzi foarte multe. De asemenea, s-a ajuns să se lucreze în două schimburi şi tot nu fac faţă, aşa că singura soluţie este să mai aducă oameni”, a spus Uioreanu. Tot referitor la strategia CJ pentru Clujana, pe viitor, preşedintele CJ a precizat că aceasta are datorii de 1,3 milioane de euro, ca urmare a managementului slab din ultimii ani, astfel că, dat fiind că aceşti bani nu pot fi recuperaţi, va trebui ca anul viitor instituţia să facă o infuzie de capital acolo.

Această din urmă problemă a fost de fapt scânteia care a iscat scandalul de la şedinţa anterioară, care a dus la amânarea proiectului. Proiectul de rectificare a bugetului companiei a redeschis subiectul neregulilor găsite la Clujana de Curtea de Conturi, astfel că aleşii din opoziţie şi cei de la putere şi-au reproşat reciproc lipsa de interes în administrarea companiei.

Ce scârţâia cu o săptămână înainte

Consilierii PDL au ridicat mai multe obiecţii în legătură cu planul de rectificare bugetară de la Clujana, readucând în discuţie neregulile din perioada când administraţia judeţeană era condusă chiar de democrat-liberali. PDL a susţinut că, deşi Clujana se află în declin, odată cu schimbarea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, nu s-a încercat o îmbunătăţire a acesteia, şi că proiectul rectificării bugetare nu este unul argumentat, ci unul care aduce cheltuieli suplimentare, însă fără profitul aferent investiţiei.

Actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie Clujana a explicat de ce este nevoie de rectificarea bugetară de la societatea clujeană. Acesta a precizat că noile contracte semnate impun redimensionarea producţiei. Şi consilierii USL au considerat că aceste contracte vor ajuta la redresarea situaţiei economice a firmei, însă din cauza scandalului iscat proiectul a fost blocat.

Însă aceştia din urmă au amintit şi de episodul în care fostul director al fabricii de încălţăminte Clujana, Radu Ţărmure, a prejudiciat compania cu 100.000 de lei, potrivit raportului Curţii de Conturi. Potrivit raportului, directorii generali şi membri ai consiliului de administraţie au primit salarii şi indemnizaţii mai mari decât cele prevăzute în lege.

Pe 5 august, proiectul de rectificare bugetară pentru Clujana a fost aprobat, cu amendamentul liderului grupului consilierilor PDL, Alexandru Coroian, care prevede că indemnizaţia membrilor Consiliului de Administraţie va fi redusă de la 500 la 250 de lei.

Reorganizarea Iulius şi desecretizarea contractului

Al doilea proiect care a trecut, de această dată cu anumite dificultăţi, din a doua încercare, a fost cel referitor la „aprobarea de către Consiliul Judeţean Cluj, în calitate de acţionar unic la S.C. UNIVERS „T” S.A., a Actului adiţional nr. 8 la Contractul de asociere nr. 103/2006,  a Actului adiţional nr. 1 la Contractul de superficie şi a Acordului în vederea realizării unei baze sportive, ce vor fi încheiate între S.C. UNIVERS T S.A. şi S.C. IULIUS MALL CLUJ S.R.L.”.

Pe scurt, Iulius Group SRL s-a împărţit în S.C. IULIUS MALL CLUJ S.R.L,  S.C. UNITED BUSINESS CENTER CLUJ ONE S.R.L. şi S.C. UNITED BUSINESS CENTER CLUJ TWO S.R.L. A doua şi a treia companie vor ridica imobilele de 4, respectiv 10 etaje, care vor fi ridicate pe malul lacurilor din Gheorgheni, în apropierea Iulius Mall. Investitorul privat a primit avizul să folosească şi parcarea exterioară a mall-ului, de 1,4 hectare, pentru două clădiri de birouri, condiţia impusă de Consiliul Local fiind să amenajeze spaţiile verzi din zonă. Investiţia se va ridica, potrivit unor estimări, la 22 de milioane de euro, dar ar putea aduce 2,5 milioane de euro lunar companiei Iulius Group. Din această sumă, Consiliul Judeţean Cluj ar trebui să primească o redevenţă de 25% din profit, dar nu mai puţin de 10.894 de euro pe lună.

Tehnica ne omoară
Dificultăţile întâlnite la aprobarea proiectului de cesionare către cele două sub-companii ale Iulius au fost atât de natură politică, la prima şedinţă la care a intrat pe ordinea de zi, cât şi de natură tehnică. La şedinţa ordinară de la sfârşitul lunii iulie, consilierii democrat-liberali au acuzat faptul că nici în ziua de astăzi nu ar fi fost desecretizat contractul cu Iulius Mall, iar social-democraţii au cerut ca investitorii să-şi asume costurile unor lucrări în cadrul Univers T, cum ar fi modernizarea amfiteatrului din hotel şi amenajarea terenurilor de tenis.

Aceştia au insistat şi la şedinţa din 5 august să fie introdus amendamentul care obligă firmele din subordinea Iulius Group să respecte prevederile unor articole din contractul de asociere, aşa cum au fost ele modificare în actul adiţional. Este vorba de menţinerea suprafeţei de teren pe care se află o bază sportivă în administrarea Univers T, de obligaţia de a nu realiza activităţi de cazare şi alimentaţie publică, sub sancţiunea rezilierii contractului, pentru şi diminuarea sumei minime garantate pentru cele două clădiri în primele 24 de luni.

Dificultăţile de ordin tehnic au băgat beţe în roate adoptării acestui proiect, chiar şi după ce consilierii au căzut de acord. Sistemul de vot electroni arăta că numai 24 de voturi au fost pentru, fiind înregistrată o abţinere, în condiţiile în care era nevoie de 25 de voturi pentru adoptare. Într-un final, aleşii au convenit să reia votul, de data aceasta cu mâna ridicată, şi s-a obţinut unanimitate de voturi în rândul celor prezenţi, adică exact necesarul de 25. După aceste păţanii, consilierii au plecat liniştiţi în vacanţă.

Diana Gabor