Liviu Dragnea, liderul PSD vrea să știe exact ce ”efecte pozitive” pentru țară a adus fiecare șef de misiune diplomatică. Asta în timp ce o pură coincidență face ca George Maior să fie ambasadorul nostru în SUA.
Afirmațiile făcute de Maior la Comisia SRI, cu o săptămână înainte de Congres, l-au scos literalmente din sărite pe Liviu Dragnea care nu a ezitat să-l amenințe la rândul lui pe Maior cu dezvăluiri din culisele politicii dâmbovițene. Spre surprinderea întregii asistențe, audierea lui Dragnea la Comisie a fost refuzată chiar de parlamentarii pesediști – ceea ce înseamnă de fapt că liderul PSD și-a schimbat din mers strategia. O strategie deslușită ieri, când Dragnea a anunțat public că așteaptă ca ministrul de Externe, aldistul Teodor Meleșcanu, să prezinte coaliției ”o analiză din care să înțelegem și noi, cei din coaliție și prim ministrul, ce avantaje a adus statului roman fiecare șef de misiune diplomatică sau atașat comercial”. Și asta pentru că Dragnea consideră că ”o politică externă care nu poate fi măsurabilă prin efectele pozitive pe care le aduce statului roman nu este o politică eficientă”. Altfel spus, Dragnea s-a decis să-l caute la eficiență și rezultate pe Maior iar ulterior să-l evalueze – operațiune în care să nu uităm că liderul PSD s-a specializat exersând pe guvernele Grindeanu și Tudose. Cum nu este greu de bănuit că sunt slabe șanse ca George Maior să primească notă de trecere, cel mai probabil este că Liviu Dragnea (sau umbra sa premierală, Vasilica Dăncilă) să ceară rechemarea de la post a corigentului Maior. E drept că solicitarea va ajunge pe biroul Cotroceniului, dar se știe deja și că Dragnea a dobândit în ultimul timp rarul talent de a cădea la pace cu Klaus Iohannis.
Sursa: national.ro.
Ar cam trebui sa se termine odata cu epoca asta Maior-Rus!
„”Exerciţiul dublului limbaj a atins astăzi la reprezentanţii Partidului Structurilor din România cote extraordinare. Unii dintre ei au împins virtuozitatea acestui exerciţiu la un nivel atât de înalt încât pot avea simultan în minte două idei contrare în care cred cu aceeaşi tărie, fiind sincer convinşi de ele. Numai că pe una o împărtăşesc partenerilor externi, iar pe cealaltă o aplică în ţară. De aici neîncrederea occidentalilor în politica românească, şi tot de aici deficitul de imagine al României””.