Creatorul lui „Alien”, omagiat la TIFF 2017

55

Artistul elveţian H.R. Giger, maestru al realismului fantastic, va fi celebrat în cadrul unei retrospective la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, care va avea loc în perioada  2 – 11 iunie 2017, la Cluj-Napoca. Potrivit adevarul.ro, cunoscut  pentru design-ul creaturii extraterestre din filmul SF iconic Alien (1979), care i-a adus un premiu Oscar, Giger a creat, în 45 de ani, o colecţie impresionantă de lucrări unice. Portretul H.R. Giger va cuprinde filme care explorează culisele creaţiei lui, precum şi două titluri din seria Alien, ambele regizate de Ridley Scott: primul, cel din 1979, şi cel mai recent, Alien: Covenant (2017), care se va lansa anul acesta.

Invitaţi speciali la TIFF vor fi regizorul Zev Deans, un pasionat al operei lui şi cel care organizează un festival H.R. Giger, şi Leslie Barany, fostul agent şi prieten apropiat al regretatului artist.

„Opera lui H.R. Giger merită descoperită în toată splendoarea ei suprarealistă şi kinky. Acest portret neconvenţional, inspirat de retrospectiva pe care Muzeul de Artă şi Design (MAD) din New York i-a dedicat-o în 2015, recompune personalitatea convolută şi imaginarul întunecat al lui Giger printr-o serie de mediumetraje inedite, la care se adaugă primul şi cel mai nou film din seria Alien, serie care l-a făcut celebru pe artistul elveţian”, spune directorul artistic TIFF, Mihai Chirilov.   H.R. Giger (1940 – 2014) s-a născut într-o familie de chimişti în Chur, Elveţia, a studiat arhitectură şi design industrial şi şi-a dezvoltat stilul unic descoperind aerografia, cu ajutorul căreia a creat peisajele biomecanice întunecate, suprarealiste, care i-au adus faima. Cea mai cunoscută carte a sa, Necronomicon (1977) l-a fascinat pe Ridley Scott, care l-a abordat pentru Alien. Filmul i-a adus un Oscar pentru efecte vizuale, trofeu acordat atât pentru creatura din film, în toate ipostazele ei, cât şi pentru interiorul navei spaţiale şi exterioare. Artistul a mai creat obiecte pentru Poltergeist II, Species, dar şi schiţe pentru legendarul film niciodată realizat al lui Alejandro Jodorowsky, Dune.

Cărţi, sculpturi, picturi, obiecte de design interior, filme, postere, coperte de albume – toate au fost reunite în Muzeul H.R. Giger, deschis în 1998 în Chateau Saint Germain. Faimoase sunt şi „Giger bars”, baruri cu un design unic în lume, concepute de artist. Peste 20 de cărţi au fost dedicate operei sale, iar muzee din Paris, New York, Praga, Frankfurt, Moscova sau Istanbul au organizat ample retrospective.   Cinefilii vor avea ocazia rară să exploreze lumea lui H.R. Giger la TIFF. Alături de cele două filme Alien, retrospectiva cuprinde două calupuri de scurtmetraje. Primul, The Collaborations of H.R. Giger, surprinde câteva dintre colaborările sale cu alţi artişti: trupa Blondie, pentru albumul Koo Koo, în A New Face of Debbie Harry (1982, F.M. Murer), şi pictorii Claude Sandoz şi Walter Wegmüller, în Tagtraum (1973, r. J.J. Wittmer). În Swissmade 2069 (1982, r. F.M. Murer), o distopie SF realizată din perspectiva unui extraterestru, Giger îşi face debutul în design de costume şi recuzită. Al doilea calup îi introduce pe spectatori în culisele creaţiei lui Giger: Behind the Scenes of H.R. Giger’s studio. În Passagen (1970, r. F.M. Murer), fascinat de mecanica erotică a strivirii cutiilor metalice la groapa de gunoi, Giger creează o serie celebră de picturi, numită Passagen. Interviuri cu prieteni, membri ai familiei, curatori şi colecţionari conturează un portret intim al artistului în Giger’s Necronomicon (1975, r. J.J. Wittmer), în timp ce Giger’s Alien (1979, r. Mia Bonzanigo & J.J. Wittmer) documentează vârful carierei sale – lucrul pe platourile de filmare la Alien.

LĂSAȚI UN MESAJ