”Criminalul din lift” mai încearcă o dată revizuirea sentinţei

Florin Emanuel Bodrog, supranumit ”Criminalul din lift”, încearcă încă încă o dată să îi convingă pe magistraţi de nevinovăţia lui şi cere revizuirea sentinţei. Bodrog susţine că a fost obligat să recunoască fapta, că a fost îmbătat de procurori şi poliţişti pentru a semna declaraţiile. În acest caz controversat, la începutul anului 2015, clujeanul Adrian Pop a susţinut că el este autorul crimei şi că s-a autodenunţat din cauza remuşcărilor care l-au cuprins. Însă judecătorii clujeni au clasat autodenunţul lui Pop pe considerentul juridic ”autoritate de lucru judecat”.

Supranumit în presă ”Criminalul din lift”, Florin Emanuel Bodrog încearcă din nou să îşi demonstreze nevinovăţia şi cere revizuirea sentinţei. Pentru fapta pentru care a fost condamnat, Bodrog ar fi putut cere eliberarea condiţionată, însă i s-a suspendat acest drept pentru că a fost prins cu o serie de afaceri ilegale în puşcărie cu medicamente antidepresive, drept pentru care i s-a suspendat dreptul de eliberare condiţionată până anul viitor.

Bodrog mizează pe faptul că un alt clujean, Adrian Pop, a recunoscut că ar fi autorul crimei de care este acuzat, însă magistraţii au clasat autodenunţul pe considerentul de autoritate de lucru judecat.

Pop Adrian, un bărbat în vârstă de 31 de ani, a declarat că el este adevăratul autor al uciderii unei tinere de 21 de ani, crimă care a avut loc în 2001 într-un lift. Cu toate acestea, la vremea respectivă, justiţia l-a condamnat pe Florin Emanuel Bodrog pentru această faptă. Însă, de-a lungul timpului el a refuzat să accepte această condamnare spunând că nu este autorul crimei şi că poliţiştii i-au înscenat comiterea faptei. După mai bine de 10 ani, apare Pop Adrian care spune că atunci când avea vreo 15 ani a ucis în bătaie o tânără într-un lift.

Pe parcursul timpului, de la condamnarea lui Florin Bodrog pe rolul instanţelor de judecată există zeci de cereri de revizuire făcute în care acesta cere revizuirea pedepsei spunând că el nu a omorât pe nimeni, ci doar a jefuit-o pe tânăra găsită moartă în lift. De asemenea, un recidivist, care a fost ”cazat” temporar la Penitenciarul Gherla, a declarat că Bodrog i-ar fi spus că poliţiştii care au anchetat cazul l-au păcălit să ia asupra lui o faptă de tâlhărie şi, de fapt, l-au ”cadorisit” cu o crimă.

Zeci de cereri de revizuire

Bodrog spune că, pe parcursul cercetării penale, nu s-a făcut reconstituirea faptei şi nici teste ADN care, în opinia lui, i-ar fi demonstrat nevinovăţia. “Revizuentul a solicitat administrarea de noi probe, prin care doreşte să evidenţieze aceeaşi teză probatorie, şi anume că nu a comis fapta de omor deosebit de grav, ci doar că a sustras poşeta victimei, şi că altă persoană a aplicat lovituri acesteia. Petentul a susţinut totala sa lipsă de vinovăţie, că la momentul comiterii faptelor ar fi fost într-un local şi că, în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, se mai afla acolo încă o persoană, iar organele de anchetă nu s-ar fi preocupat de găsirea acelei persoane. A mai invocat că unele procedee probatorii, cum ar fi reconstituirea, nu s-au efectuat în condiţiile legii. Alte cereri în probaţiune, cum ar fi audierea surorii sale, care să confirme că au vorbit în seara respectivă la telefon, plănuind să meargă în clubul respectiv, sau listingul convorbirilor telefonice în reţeaua fixă de telefonie Romtelecom, care de asemenea să ateste faptul că a vorbit la telefon cu sora sa, nu sunt concludente, deoarece nu înlătură, posibilitatea comiterii de către revizuent a faptelor pe care le contestă, în raport de propriile susţineri şi apărări. Condamnatul a solicitat efectuarea unui test ADN probă solicitată de altfel şi în faţa instanţei de apel cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei precum şi audierea unei martorei invocând de asemenea faptul că reconstituirea şi cercetarea la faţa locului s-au efectuat în lipsa unor martori asistenţi”, arată sentinţa Curţii de Apel Cluj prin care se conchide că efectuarea acestor probe nu ar aduce elemente noi în cercetarea încheiată.

Bodrog spune că nu a văzut-o niciodată pe victimă

În cadrul declaraţiilor de la dosar, Bodrog spune că în noaptea respectivă a petrecut cu prietenii şi cu sora lui într-un bar din Cluj.

”Nu am participat, nu am pus pe nimeni, nu o cunosc pe victimă. Nu ştiu decât ce am văzut în dosar. Cu privire la autodenunţ, nu îl cunosc pe Pop sau pe doamnă.  În 26 februarie 2002, am fost reţinut de cetăţeni că le-aş fi spart maşina, m-au bătut, au chemat poliţia şi m-au dus la Secţia 2. Am fost audiat cu privire la furt, faptă pe care într-adevăr am comis-o. În aceeaşi zi, agenţii Zanc şi Mihăşan de la furturi auto Secţia 2 m-au dus la Secţia 1 la laboratorul de criminalistică. M-au amprentat şi pozat. Un domn înalt, Călin, a ieşit din birou cu acel portret robot, după care au început să spună că eu sunt persoana descrisă din portret, deşi nu semăna deloc.  Când au văzut că nu cedez, m-au constrâns psihic şi fizic. Înjurat, cu cătuşe la spate şi atârnat în cuier. Stăteam pe vârfuri atârnat în cuier. Au venit colonelul Crişan, Pop Puşcaş Teodor, care era şeful IPJ, Vasile Apahidean, adjunct IPJ, Herdea Rus, şef investigaţii criminale. Au continuat presiuni: că sunt probe, că îs urme. În acea seară, datorită constrângerilor, am cedat şi am dat o declaraţie că recunosc fapta de tâlhărie. Menţionez că nu am dat-o de bunăvoie şi mi s-a dictat. Nu era niciun avocat. Şi procurorul Hossu era acolo. Herdea Rus şi Pop Puşcaş au chemat mascaţii şi m-au dus în arestul IPJ spre dimineaţă.  Cei de la DIAS mi-au oferit băuturi alcoolice. Am fost dus pe strada Craiova nr. 35 unde locuia Herdea. Mi-au dat de băut şi acolo. Starea mea era ameţită. Ne-am dus la birou la IPJ Cluj, la biroul lui Herdea şi mi s-a dat o declaraţie să semnez. Nu mai ştiu timpul că eram destul de ameţit. Dimineaţa, am fost scos cu grupa de intervenţie din arest şi ne-am urcat în maşina lui Herdea Rus de culoare vişinie cu numărul CJ -01- RUS. Tofan cu mine eram în spate, Herdea la volan. Grupa de intervenţie era în spate cu o maşină Mercedes. Am mers pentru reconstituire în Mărăşti. Herdea a rămas în maşină, iar Tofan s-a dat jos. Un băiat de la grupa de intervenţie a stat cu mine. Apoi m-au dus în bloc şi au zis: arată unde ai atacat victima. Am zis că nu am atacat. Mi-au pus cătuşe la spate şi m-au constrâns. Un vecin a auzit că strigam, dar Herdea a spus că e poliţia. Când au văzut că nu vreau să arăt, am fost dus la poliţie în birou la Herdea. Iar s-au făcut presiuni, cu Tofan şi cei şase de la grupa de intervenţie. La ora 9 dimineaţa am fost băgat în arest. A două zi m-au băgat în dubă şi m-au dus iar la locul faptei. Am trecut pe la tribunal, unde a venit şi Hossu. Mi-a cerut să arăt pas cu pas, dar am zis că nu arăt nimic. Doamna avocat a insistat că tre să arăt. M-au dus în dubă şi mi-au dictat ce să fac. Am făcut apoi de frică. Mai era un domn cu o cameră care ba filma, ba nu filma”, a declarat Bodrog.

L-a dat în judecată pe fostul şef de la municipală, dar a pierdut

Gazeta de Cluj a prezentat cum Emanuel Bodrog  i-a dat în judecată pe fostul şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, Rus Herdea Ioan şi pe procurorii care l-au trimis după gratii. Însă procesul respectiv nu a avut o sentinţă favorabilă pentru bărbatul care stă în puşcărie din 2002.

În cadrul procesului respectiv, Bodrog susţine că procurorul, poliţistul din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul poliţiei şi şeful Poliţiei Municipale au sustras o serie de acte din cadrul urmăririi penale şi l-au obligat să ia asupra lui crima.

AN-urile care îşi aşteaptă destinatarii

Conform unei statistici a Parchetului General făcută în 2011, ”în 2009, cazurile de omor cu autor necunoscut (AN) erau de 392, acestea scăzând în 2010 până la 368, în timp ce în 2009 şi 2010, dosarele cu tâlhărie urmată de moartea victimei cu autor necunoscut ajungeau la 12. În ceea ce priveşte infracţiunea de viol urmată de sinuciderea sau moartea victimei, în 2009, au fost înregistrate 5 cazuri, iar în 2010, 7 cazuri. Numărul cauzelor cu loviri sau vătămări cauzatoare de moarte cu autor necunoscut a crescut constant, din 1990, când au fost înregistrate 11 dosare, în 1991- 15 cauze, 1992-18 cauze, iar în 2009 numărul cauzelor a ajuns la 35, pentru că în 2010, să ajungă la 47 de dosare. În total, numărul criminalilor aflaţi în libertate a ajuns la 434. La sfârşitul anului 2011, în evidenţa parchetelor au rămas nesoluţionate un număr de 572.174 de cauze cu autori necunoscuţi, reprezentând 34,5% din totalul cauzelor de soluţionat, (faţă de 496.542 de cauze rămase nesoluţionate în 2010, reprezentând 32,8% din total).