Criza medicamentelor este o problemă globală şi des întâlnită, însă trebuie gestionată urgent, în special pentru medicamentele critice, pentru a evita orice impact negativ asupra pacienţilor.
Deşi exportul paralel a fost adesea considerat o cauza primordială, nu exista dovezi clare a unor lipsuri majore generate de export, în timp ce retragerile din motive comerciale operate de producători, retrageri frecvente si de amploare în ultimii ani, nu sunt analizate si gestionate corespunzator.
În plus, respectarea obligaţiei de serviciu public nu este garantată permanent de catre companiile mari, “big farma” care, în mod normal, ar trebui să aprovizioneze piaţa şi să se retragă de pe piaţă numai în condiţiile în care anunţă cu un an înainte, tocmai pentru a nu lipsi pacienţii de medicamente esenţiale.
În acest context, este utilă o analiză a cauzelor generatoare a lipsei de medicamente în mai multe state, tocmai pentru a desprinde modalităţi de definire şi reglementare a deficitului de medicamente şi răspuns la criză, pe piaţa internă. Raportul Birgli din 2013, care evaluează penuria de medicamente in Europa, având în analiză cu precădere Franţa, Grecia, Polonia, Spania şi Marea Britanie, a propus o clasificare a motivelor pentru deficite, în probleme imprevizibile şi previzibile.
Prima categorie de motive cuprinde dezastre naturale, probleme de producţie, penuria de materii prime, nerespectarea standardelor de reglementare, penuria de ambalaje. Motivele previzibile includ: întreruperea de la fabricatie a unui produs, consolidarea industriei, capacitatea de producţie limitată, stocuri “just-in-time” (pentru reducerea costurilor aferente stocării unor medicamente care nu sunt necesare la un moment dat), raţionalizarea şi cotele, penurii deliberate cu scopul de a manipula preţul, lansarea unui nou concurent sau a unei noi forme farmaceutice şi expirarea brevetului, scrie adevarul.ro
