Cu ce se laudă parlamentarii PSD-ALDE în prima jumătate de mandat

96

După ce am prezentat activitatea parlamentarilor clujeni liberali, în articolul de astăzi vă prezentăm ce au muncit parlamentarii de la putere, PSD-ALDE. Suntem cu ochii pe ei şi analizăm cât de harnici sau cât de epuizaţi sunt după şase luni de la alegerile parlamentare.


Cornel Itu, deputat PSD, este secretar la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. A avut două luări de cuvânt, cinci propuneri legislative iniţiate şi 11 întrebări şi interpelări.

Una dintre întrebările adresate vine în sprijinul preoţilor care slujesc în spitale, aceştia având în prezent drepturi băneşti mai scăzute faţă de ceilalţi, diferenţa de salariu ajungând chiar la 1.800-2.000 lei. Deputatul clujean cere Ministerului Sănătăţii să se ia toate demersurile pentru remedierea acestei inechităţi încât preoţii din spitale să fie salarizaţi conform studiilor şi gradelor obţinute în preoţie, la fel ca preoţii care aparţin de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

De asemenea, una dintre interpelări este către Ministerul de Interne şi către Ministerul Transporturilor, referitoare la bordurile şi la parapeţii care s-au făcut de-a lungul Drumului Naţional Cluj – Oradea, în cadrul unui proiect de modernizare a infrastructurii de siguranţă, care se adresează satelor lungi şi punctelor negre, dar creează un disconfort major în zonele Feleacu şi Tureni, în opinia deputatului Itu. Acesta a cerut îndepărtarea bordurilor. O altă luare de cuvânt a fost pe o altă interpelare, referitoare la surparea centurii de ocolire a Gherlei.

„Legat de centura ocolitoare a municipiului Gherla, am făcut numeroase interpelări. Surparea acestei centuri e iminentă. Au fost mai multe reparaţii, în timp. Chiar şi atunci când a fost inaugurată, am sesizat faptul că e un teren care alunecă şi vor fi probleme deosebite în timp. De 4-5 ani, aceleaşi măsuri se iau. Se plombează, iar alunecă, iar se plombează”, a semnalat Cornel Itu.

O altă interpelare se referă la modul de corelare, în timp, între investiţiile în infrastructura publică finanţate prin programe diferite. Itu arată că în judeţul Cluj există programe (Programul Operaţional Infrastructură Mare şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) care identifică o defazare, creează imposibilitatea începerii unor categorii de lucrări, între programele POIM şi PNDR, datorită necesităţii finalizării lucrărilor aferente alimentărilor cu apă/canalizare, iar apoi refacerea/modernizarea drumurilor.

”Această defazare (…) va conduce la inconvenienţe majore pentru modernizarea drumurilor comunale, ducând la blocarea unor proiecte şi pierderea unor finanţări considerabile şi de aici consecinţele birocratice aferente”, semnalează deputatul clujean.


Una dintre cele mai importante interpelări este cea în care solicită Ministerului Transporturilor construirea centurii de ocolire a municipiului Dej. El a arătat că Dejul este un nod important de comunicaţii între Zalău, Satu Mare, Baia Mare, Bistriţa şi Suceava. Itu a cerut şi transferul a două drumuri naţionale pe care traficul de tranzit este preponderent, de 80%, din administrarea Primăriei Dej în cea a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Itu a avut cinci propuneri legislative. Una, a fost semnată alături de alţi 59 de deputaţi şi senatori privind modificarea unui articol din legea educaţiei, prin care consiliile judeţene (CJ) asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare judeţene, dar şi pentru premierea elevilor care obţin premii la aceste olimpiade, iar alta, alături de alţi 42 de deputaţi şi senatori, privind trecerea unor imobile de la Ministerul Transporturilor la CJ Galaţi. Cele mai recente sunt cele două care se referă la completarea unei ordonanţe privind regimul drumurilor şi una privind reforma în domeniul sănătăţii.

horia nasra

Nasra vrea locuinţe pentru rromi

Deputatul PSD Horia Nasra este membru al Comisiei comune permanente a Parlamentului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii. El a avut patru luări de cuvânt în plen. Una, la proiectul privind completarea art. 23 din legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie are ca obiect îmbunătăţirea cadrului legislativ în materie, pentru întărirea protecţiei victimelor.

„Modificarea legislativă va avea un impact în ceea ce priveşte protecţia victimelor violenţei în familie, dar şi reabilitarea agresorilor, va creşte încrederea victimelor în instituţiile statului, care vor apela mai des la sistemul de protecţie atunci când li se vor încălca drepturile de către partenerii de viaţă. Agresorii vor primi tratament corespunzător, pentru a nu mai recidiva”, a declarat Nasra, în plenul Camerei Deputaţilor.

Cea de-a doua luare de cuvânt a fost în cadrul dezbaterii proiectului pentru modificarea şi completarea art. 5 din legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. El a avut şi patru iniţiative legislative.

Două dintre ele, cele comune, alături de alţi colegi de la PSD, referitoare la modificarea legii educaţiei şi transferul unor imobile către CJ Galaţi. A treia iniţiativă semnată de Nasra alături de alţi 53 de deputaţi şi senatori se referă la gestionarea pungilor de plastic în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului.

Acest proiect prevede ca procentul minim de biomaterial al pungilor de plastic să crească de la 30% în 2018 până la 60% în 2025. A patra iniţiativă este semnată alături de 114 deputaţi şi senatori şi se referă la modificarea mai multor legi din domeniul asigurării ordinii publice.
Horia Nasra are şapte întrebări şi interpelări. Două dintre acestea se referă la transferul străzilor Badea Cârţan, Depoului şi Triajului din Cluj, din patrimonial societăţii CFR SA în cel al municipiului, pentru a putea fi modernizate. Alte două întrebări au ca teme scăderea numărului de studenţi în România şi situaţia bisericilor de lemn din ţara noastră. O altă întrebare se referă la problema irigaţiilor în judeţul Cluj şi la numărul mic de poliţişti don comunele judeţului.

Nasra a mai lansat şi un apel pentru o politică justă şi antirasistă de locuire. Referitor la acest apel, deputatul clujean se referă la persoanele de etnie romă aparţinând clasei lucrătoare aflate în sărăcie, dar şi cei care muncesc în economia informală ori cei care lucrează pentru venitul minim garantat, precum şi persoanele care prestează munci în gospodărie fără a fi plătite sau orice alte forme de munci prin care nu îşi asigură traiul de pe o zi pe alta.

”Fără a neglija dificultăţile locative cu care se confruntă mulţi alţi cetăţeni ai României, aici vă atragem atenţia asupra celor care datorită poziţiei lor în domeniul muncii, nu au venituri prin care îşi pot îmbunătăţi condiţiile de locuire.

Cristina Burciu

Doamna din PSD, cea mai puţin activă

Cristina Burciu, deputat PSD, este membru în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. A făcut o singură interpelare, în 20 martie 2017, ce a avut ca obiect solicitarea UAT municipiul Turda, pentru promovarea unor hotărâri de guvern necesare pentru preluarea în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a unor sectoare ale Drumului Naţional 1 aflate la această dată în administrarea UAT municipiul Turda.

Necesitatea şi oportunitatea preluării acestor sectoare de drum în administrarea Ministerului Transporturilor este motivată, în principal, de starea drumurilor naţionale nominalizate, care este precară, ceea ce diminuează considerabil siguranţa traficului şi siguranţa în exploatarea acestor sectoare de drum.

Deputatul PSD a avut şi cinci iniţiative legislative, aceleaşi ca şi colegul său de la PSD, referitoare la modificarea legii educaţiei, transferul unor imobile către CJ Galaţi, salarizarea personalului plătit din fonduri publice, reforma în domeniul sănătăţii şi regimul drumurilor.

vasile ilea 2017

Activitatea singurului senator PSD

Senatorul PSD Vasile Ilea este secretar al Comisiei pentru politică externă a Senatului României şi activează şi în Comisia pentru transporturi şi energie. A avut până acum 13 iniţiative legislative, toate semnate alături de alţi colegi senatori.

Cele mai importante se referă la modificarea legii referendumului, a Codului Fiscal dar şi o lege cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Senatorul clujean a avut o luare de cuvânt în plenul Senatului, cu ocazia unei interpelări pe care a adresat-o ministrului apelor şi pădurilor, Adriana Petcu, pe tema poluării lacurilor Tarniţa şi Fântânele.

„În cazul celor două amenajări hidrografice nu se respectă normele legale privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, care interzic categoric intrarea pe suprafaţa acestor arii şi practicarea sporturilor cu mijloace motorizate, bazate pe folosirea combustibililor fosili.

Proprietarii de bărci cu motor şi ski-jeturi continuă să sfideze normele legislative şi circulă nestingheriţi pe suprafaţa acestor amenajări hidrografice din care se asigură apa potabilă pentru o mare parte a locuitorilor din judeţele Cluj şi Sălaj. În ciuda faptului că legislaţia este foarte clară, nimeni nu le aplică nicio sancţiune, nimeni nu intervine în niciun fel.

Dimpotrivă, din informaţiile pe care le deţin, atât Garda de Mediu, cât şi primăriile din zonă, Căpitănia Dej şi chiar şi CJ Cluj încurajează fenomenul, pe considerentul că zona Fântânele – Beliş ar fi o zonă de agrement. Vă rog să-mi comunicaţi dacă ministerul poate desemna şi o comisie specială care să se ocupe în mod direct de această problemă.

Totodată, aş dori să ştiu dacă s-ar putea adopta şi un set de măsuri clare, astfel încât autorităţile abilitate să poată să intervină pentru a-i sancţiona pe utilizatorii ambarcaţiunilor cu motor”, a solicitat Ilea.

Pe lângă această interpelare, Ilea a avut altele două. Una a fost trimisă pe adresa ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, în care îi cere să găsească o soluţie tehnică pentru accesul rutier şi ieşirea angajaţilor din Parcul Industrial Tetarom III de la Jucu.

„În fiecare zi peste 3.000 de angajaţi sunt nevoiţi să piardă zeci de minute, uneori chiar ore, în blocajul rutier care se formează la ieşirea din incinta Tetarom, având în vedere că vorbim de o intersectare cu o arteră principală, respectiv drumul european E576”, arată senatorul.

Cea de-a treia interpelare se referă la necesitatea capitalizării şi redresării Companiei Poşta Română şi a fost adresată ministrului Comunicaţiilor, Augustin Jianu. Senatorul a avut şi două întrebări puse membrilor executivului. Prima a fost adresată ministrului Energiei, Toma Petcu, şi are ca temă realizarea centralei Hidroelectrice Tarniţa Lăpuşteşti, care „trenează”.

Ilea cere includerea acestui proiect în noua strategie energetică a României şi măsuri concrete pentru găsirea unor parteneri privaţi, astfel încât proiectul să fie dus la bun sfârşit. Senatorul a întrebat Ministerul Transporturilor şi despre situaţia lucrărilor la tronsonul 3C Suplacu de Barcău – Borş al Autostrăzii Transilvania.

Parlamentarul social-democrat a cerut lămuriri cu privire la soluţiile găsite pentru angajarea cât mai rapidă a unui alt constructor. Lucrările pentru construcţia acestui tronson au fost realizate, în proporţie de peste 50%, de compania americană Bechtel. Şantierul a fost abandonat după ce, în mai 2013, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu compania americană

steluta cataniciu nou

Condamnată penal, dar ţine la onestitate

Deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu este secretar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. A avut şase luări de cuvânt pe lângă cea în care a depus jurământul. În 4 aprilie a vorbit despre proiectul arborării drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, despre unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi despre unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale,iar în 9 mai a mai participat la încă trei dezbateri de proiect.

Cătăniciu a semnat şi şapte iniţiative legislative, majoritatea au fost semnate alături de alţi parlamentari PSD de Cluj. Spre exemplu, cea privind asigurarea de fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare judeţene, pentru premierea elevilor care obţin distincţii la aceste olimpiade şi cea care se referă la modificarea mai multor legi din domeniul asigurării ordinii publice.

Cătăniciu a susţinut şi o iniţiativă legislativă alături de 35 de deputaţi şi senatori ai opoziţiei, cei mai mulţi de la PNL, ce se referă la obligaţia proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri de a desfăşura lucrări de combatere şi de distrugere a ambroziei, una dintre cele mai alergenice buruieni de la noi din ţară.

Singura iniţiativă legislativă iniţiată este cea ce a avut ca temă adoptarea unui cod de conduită al deputaţilor şi senatorilor, fiind semnată de nouă parlamentari PSD şi ALDE. Culmea, acest cod se referă la legalitatea, integritatea şi onestitatea unui parlamentar, adică exact opusul a ceea ce este Gustica Cătăniciu, având în vedere că este condamnată penal de instanţele din România şi totuşi a candidat pentru un nou loc de parlamentar. Steluţa Cătăniciu este şi cea mai absentă dintre colegii ei deputaţi cu o absenţă de 36,6% per mandat.

LĂSAȚI UN MESAJ