Cum au fost scăpați protejații unui consilier prezidențial

170

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a afirmat ritos și repetitiv, la ultima sa conferință de presă, că procurorii din subordinea sa nu au falsificat niciodată probe, după ce în mass-media au apărut dovezi că la DNA Ploiești au fost falsificate denunțuri și alte înscrisuri, scrie cotidianul.ro.

Cu șapte ani în urmă, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a fost înregistrat dosarul nr. 986/P/2011, având ca obiect cercetarea modului în care, în perioada 2007-2010, Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene a fost prejudiciat în mod fraudulos cu suma de 1.832.020 lei, referitor la lucrarea „Refacere Pod peste Râul Crișul Negru la Finiș și Refacere Pasarelă Pietonală peste Valea Finiș“, cu finanțare din fonduri guvernamentale. În urma licitației organizate de Primăria comunei Finiș pe data de 29 octombrie 2007, executarea lucrării a fost acordată SC Consab Impex SRL Oradea, o firmă de apartament în care erau asociați soții Daniel Sabău-Merce și Loredana Merce, care au obținut prima lucrare de acest gen. Loredana Merce este fiica chestorului Terente Merce, un personaj mai mult decât controversat, care a deținut mai mulți ani funcția de șef al SIPI Bihor, iar după 2005 a fost promovat de amicul său Vasile Blaga locțiitor al șefului DGIPI Virgil Ardelean și apoi consilier de stat la Palatul Cotroceni. Chestorul Merce l-a slujit pe fostul președinte ­Traian Băsescu până la încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial, activând la Departamentul pentru Securitate Națională, unde s-a ocupat îndeosebi de tot felul de treburi murdare.

Deși lucrarea nu a fost realizată în perioada 2007-2009, cum prevedea caietul de sarcini, SC Consab Impex SRL, reprezentată de administratorul Daniel Sabău-Merce, a încasat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, prin Primăria comunei Finiș, suma de 1.832.020 lei în urma întocmirii în fals a unor situații de lucrări care nu au fost executate în realitate. Din suma încasată, asociatul-administrator Sabău-Merce a achiziționat un autoturism BMW X5 și un teren intravilan în Oradea și a construit o vilă pentru familia sa pe terenul respectiv.

Procurorul Ardelean trage de timp în favoarea inculpaților

Dosarul în discuție a fost repartizat în anul 2011 procurorului Cristian Ardelean, care activa în perioada respectivă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. În stilul care îl caracterizează (a se vedea modul de soluționare a dosarelor controversaților afaceriști Dorinel Edu și Dorel Ungur), procurorul Ardelean a ținut dosarul în nelucrare timp de 3 ani, până în martie 2014, așteptând intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, care erau profitabile inculpatului Daniel Sabău-Merce. Noile prevederi i-au permis să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul Sabău-Merce, în condițiile în care pedeapsa pentru înșelăciune calificată a scăzut de la 10-20 ani la 1-5 ani, prin mistificarea adevărului privind latura civilă a cauzei.

În perioada 2011-2014, procurorul de caz nu a efectuat niciun act de urmărire penală, cu excepția începerii urmăririi penale pentru mai multe fapte penale (fals intelectual, uz de fals, înșelăciune calificată, respectiv complicitate la acestea) împotriva inculpaților Daniel Sabău-Merce, administratorul SC Consab Impex SRL, Albert Vura, primarul comunei Finiș în perioada 2004-2008, Ioan Man, primarul comunei Finiș în perioada 2008-2012, și Ioan Matei, diriginte de șantier.

Vajnicul procuror de caz nu a lămurit latura civilă

Pe data de 5 martie 2014, din inițiativa procurorului Ardelean, au fost încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații Daniel Sabău-Merce, Albert Vura și Ioan Matei. Aceste acorduri au fost încheiate însă cu eludarea legii penale, urmărindu-se în realitate protejarea și favorizarea inculpaților în detrimentul părții vătămate, Ministerul Dezvoltării Regionale, deși a suferit un prejudiciu substanțial, cifrat la 1.832.020 lei, nu a fost citat și consultat în cauză pentru a se constitui parte civilă. Astfel, în acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat pe data de 5 martie 2014 cu inculpatul Daniel Sabău-Merce, pentru infracțiunile de complicitate la fals intelectual și la înșelăciune calificată, s-a menționat în mod nereal: „În ceea ce privește soluționarea acțiunii civile în cauză, finanțatorul lucrării, și anume Ministerul Dezvoltării Regionale, nu s-a constituit parte civilă în cauză, avându-se în vedere că lucrarea a fost executată în raport cu suma virată în contul Primăriei comunei Finiș“.

În realitate, Ministerul Dezvoltării Regionale nu a fost citat sau contactat în alt fel de procurorul Ardelean, nici în cursul urmăririi penale, nici cu prilejul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, pentru a lămuri situația prejudiciului în dosar și problema constituirii de parte civilă. Conform adresei Ministerului Dezvoltării Regionale nr. 7158/13.02.2017, în cadrul acestui minister nu au fost identificate informații legate de vreo solicitare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor în sensul de a se constitui parte civilă în dosarul nr. 986/P/2011. Este evident că procurorul Ardelean nu și-a îndeplinit, în mod voit, obligațiile legale de a înștiința ministerul susmenționat cu privire la existența și întinderea prejudiciului și de a solicita acestui minister să se constituie parte civilă în cauză.
Procurorul Ardelean (stânga) l-a forţat pe Terente Merce să facă un denunţ penal dacă ţine la libertate
Fals, uz de fals, abuz în serviciu și favorizarea infractorului

Prin atestarea în acordul de recunoaștere a vinovăției a unei împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că Ministerul Dezvoltării Regionale nu s-a constituit parte civilă, în condițiile în care partea vătămată nu a fost citată ca parte civilă și nu i s-a solicitat să se constituie parte civilă în cauză, procurorul Cristian Ardelean este suspectat de săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. Acest procuror este suspectat și de infracțiunea de uz de fals, întrucât a folosit înscrisul oficial astfel întocmit, cunoscând că este fals, în vederea producerii de consecințe juridice. Faptic, acesta a înaintat acordul de recunoaștere a vinovăției la instanța de judecată competentă, Judecătoria Beiuș, iar această instanță s-a pronunțat în sensul admiterii acordului și al dispunerii soluțiilor negociate de procuror cu inculpatul Daniel Sabău-Merce.

Procurorul Ardelean este pasibil de răspundere penală și pentru abuz în serviciu, dacă a fost asigurat un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, întrucât nu și-a îndeplinit obligațiile legale de a înștiința partea vătămată, Ministerul Dezvoltării Regionale, cu privire la existența și cuantumul prejudiciului și de a solicita acesteia să se constituie parte civilă în cauză, încheind un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul Sabău-Merce, în condițiile în care nu a fost recuperat prejudiciul și nu s-a realizat constituirea de parte civilă. În urma acestui acord, Ministerul Dezvoltării Regionale a rămas prejudiciat cu suma de 1.832.020 lei, în timp de inculpatul Sabău-Merce a rămas cu folosul infracțiunilor comise (din care și-a achiziționat un autoturism și un teren și a construit o vilă) și a primit o condamnare orientată spre minimum (1 an și 6 luni), cu suspendare sub supraveghere.

În fine, în speță se pune și problema răspunderii penale pentru favorizarea infractorului, în condițiile în care, în urma actelor frauduloase ale procurorului de caz, inculpatul Sabău-Merce a scăpat de răspundere penală cu închisoare cu executare, având în vedere numărul și gravitatea infracțiunilor comise, cuantumul ridicat al prejudiciului și nerecuperarea acestuia. În situația în care ar fi descris în acord starea reală de fapt, cu prejudiciul nerecuperat, acordul respectiv nu ar fi fost confirmat de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și de către Judecătoria Beiuș, care practic au fost induși în eroare, ori, cu siguranță, ar fi fost aplicată o pedeapsă mai mare decât cea stabilită de procurorul Ardelean.

Favorizarea denunțătorului Edu

Acestea nu sunt singurele acte cu incidență penală ale procurorului Ardelean în această cauză. În acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat pe 5 martie 2014, procurorul susmenționat a consemnat că, pentru inducerea în eroare a Ministerului Dezvoltării Regionale, în calitate de administrator al SC Consab Impex SRL, inculpatul Daniel Sabău-Merce a depus la Primăria comunei Finiș factura fiscală nr. 9270110/14.12.2007, emisă de SC Brans Gaz SRL către SC Consab Impex SRL, în valoare de 1.154.903 lei, și contractul de subantrepriză încheiat între cele două societăți susmenționate cu nr. 126/10.12.2007, documente care s-au dovedit fictive. Aceasta este singura precizare făcută de procurorul de caz în legătură cu SC Brans Gaz SRL, Ardelean creând în acest mod convingerea că este vorba despre o firmă-fantomă și neinvestigând situația facturii false menționate mai sus.

În realitate, SC Brans Gaz SRL nu este o firmă-fantomă, ci este o societate în care erau asociați soții Daniel Sabău-Merce și Loredana Merce cu Dorinel Edu și fiul acestuia Viorel Edu, iar calitatea de administratori era deținută de Daniel Sabău-Merce și Dorinel Edu. Acest Dorinel Edu este un afacerist omnipotent și controversat din Oradea, cunoscut ca prieten și protejat al chestorului Terente Merce, care i-a asigurat o serie de lucrări bănoase de la Ministerul Mediului și de la Compania Națională Apele Române în perioada în care a fost șef în serviciul secret al MAI și consilier prezidențial. Relația lor a fost atât de strânsă și de fecundă, încât Edu ținea la loc de cinste în biroul său din firmă un tablou mare cu chestorul Merce. Probabil ca să vadă și organele de control cine este prietenul și protectorul său. Edu a fost folosit ca denunțător de procurorii anticorupție în dosarele instrumentate fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor Vasile Popa și fostului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor Laszlo Borbely.

Pe data de 5 martie 2014, când a întocmit acordul de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul Sabău-Merce, Dorinel Edu se afla în arest la domiciliu într-un dosar instrumentat de procurorul Ardelean, pentru evaziune fiscală în sumă de 33 milioane lei. În seara zilei ­respective, procurorul-șef al DNA Oradea, Ciprian Man, s-a deplasat la domiciliul inculpatului Edu împreună cu doi ofițeri de poliție judiciară și i-a prezentat acordul încheiat pentru a-i arăta că nu va fi tras la răspundere penală pentru infracțiunile comise împreună cu inculpatul Sabău-Merce și a-l convinge să formuleze denunț penal împotriva prim-procurorului Popa. După ce Edu s-a conformat și a formulat denunțul solicitat, procurorul Ardelean nu a mai solicitat prelungirea arestului la domiciliu în dosarul în care era inculpat pentru evaziune fiscală.

Răsplată pentru Ardelean: promovarea la DNA

Cum a ajuns acordul întocmit de procurorul Ardelean de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor la procurorul-șef Man de la DNA Oradea și de ce nu a mai solicitat vajnicul Ardelean prelungirea arestului la domiciliu pentru inculpatul Edu trebuie să clarifice Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii. Cert este că, în dosarul nr. 986/P/2011, procurorul Ardelean a evitat cu rea-credință să rețină implicarea lui Dorinel Edu în fraudarea fondurilor guvernamentale alocate pentru lucrarea de la Finiș, deși acesta era cel care a semnat documentele fictive din partea SC Brans Gaz SRL, fiind cel care a condus efectiv această firmă. Procurorul Ardelean a evitat, de asemenea, în mod premeditat, să arate că la două zile după ce, în baza documentelor fictive, Primăria comunei Finiș a virat suma de 1.306.440 lei în conturile SC Consab Impex SRL, Daniel Sabău-Merce a redirecționat suma de 1.154.903 lei, pe data de 14 decembrie 2007, în conturile SC Brans Gaz SRL, de unde au fost ridicați și însușiți de administratorii Sabău-Merce și Edu.

Prin neefectuarea cu intenție de cercetări față de SC Brans Gaz SRL, procurorul Ardelean a asigurat scăparea de la tragerea la răspundere penală a afaceriștilor Dorinel Edu și Daniel Sabău-Merce pentru fals intelectual, uz de fals și înșelăciune calificată. În decembrie 2017 s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale pentru aceste infracțiuni neinvestigate de procurorul Ardelean. Cert este și că, după ce l-a ajutat pe procurorul-șef Man referitor la denunțătorul Edu, procurorul Ardelean a fost răsplătit prin promovarea sa la DNA Oradea în toamna anului 2014, la scurt timp după arestarea prim-procurorului Vasile Popa.

Moșmondirea unei evaziuni de 10 milioane euro

Golăniile juridice ale procurorului Ardelean nu se opresc însă aici. Așa cum am arătat, vajnicului procuror i-a fost repartizat un dosar în care afaceristul Dorinel Edu a fost inculpat pentru evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani, cu un prejudiciu de 33 milioane lei. În acest dosar, înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. 878/P/2012, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului Edu la sfârșitul anului 2013. Ulterior, Curtea de Apel Oradea a dispus înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu, dar procurorul Ardelean nu a atacat această hotărâre. Mai mult, după ce inculpatul Edu a realizat în martie 2014 înțelegerea frauduloasă cu procurorul-șef al DNA Oradea, Ciprian Man, pentru a-l denunța pe prim-procurorul Vasile Popa, procurorul Ardelean nu a mai solicitat prelungirea arestului la domiciliu.

Pe data de 16 septembrie 2014, cu două luni înainte de a pleca la DNA, pentru a-l proteja în continuare pe infractorul Edu, procurorul Ardelean a declinat dosarul la DNA Oradea, motivând că există probe indubitabile pentru fapte de corupție săvârșite de Edu și doi funcționari din Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor (Emil Guiaș și Doru Patcaș). Deși a indicat probe certe pentru infracțiunea de dare de mită, luare de mită și abuz în serviciu, dacă a asigurat un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, procurorul Ardelean a declinat dosarul doar pentru abuz în serviciu și complicitate la evaziune fiscală, reținute în sarcina celor doi funcționari publici. Dosarul a fost înregistrat la DNA Oradea sub nr. 93/P/2014 și a fost repartizat procurorului Ardelean după ce acesta a ajuns la această unitate de parchet.

În stilul consacrat, acest dosar a fost ținut în nelucrare și la DNA Oradea mai bine de trei ani. În toamna anului 2017, a fost emisă o ordonanță de clasare trasă de păr față de funcționarii publici suspectați de abuz în serviciu și complicitate la evaziune fiscală și s-a dispus disjungerea și declinarea cauzei la DIICOT Oradea, pentru a se efectua cercetări sub aspectul infracțiunilor de evaziune fiscală, delapidare, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat. Gândind probabil că, până la soluționarea cauzei de către DIICOT, vor mai trece câțiva ani și se va împlini prescripția răspunderii penale și pentru aceste fapte. Astfel, grație manoperelor dolosive și abuzive ale procurorilor Man și Ardelean, a scăpat, cel puțin până acum, unul din cei mai mari evazioniști și spălători de bani din județul Bihor, care a cauzat un prejudiciu estimat actualmente la peste 10 milioane euro.

Salvarea unchiului procurorului Man

Procurorul Ardelean l-a scăpat în mod dubios și pe Ioan Man, ­primarul comunei Finiș în ­perioada 2008-2012, inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals, înșelăciune și abuz în serviciu în legătură cu lucrarea finanțată de Ministerul Dezvoltării Regionale. Avem motive să credem că această scăpare se datorează faptului că Ioan Man este rudenie cu procurorul-șef al DNA Oradea, Ciprian Man, fiind văr cu tatăl acestuia, Ionel, care este originar din comuna Finiș. În momentul încheierii acordurilor de recunoaștere a vinovăției cu inculpații Daniel Sabău-Merce, Albert Vura și Ioan Matei, procurorul Ardelean a susținut că va proceda la trimiterea în judecată a primarului Ioan Man, pentru implicarea sa în fraudarea fondurilor guvernamentale, deoarece acesta nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor. În mod curios, după circa două săptămâni, procurorul Ardelean a dispus clasarea cauzei față de primarul Man, printr-o ordonanță emisă pe data de 21 martie 2014, referitor la care fostul prim-procuror Vasile Popa susține că nu i-a fost prezentată și nu a avut știință de existența acesteia până în decembrie 2017.

În acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate pe data de 5 martie 2014, procurorul Ardelean a arătat și argumentat în mod detaliat participația penală a primarului Ioan Man, în sensul că, începând cu luna decembrie 2008, a întocmit în fals raportări trimestriale către Ministerul Dezvoltării Regionale, în care s-a consemnat că lucrările în discuție au fost executate în proporţie de 90%, iar în baza acestor raportări au fost efectuate plăți către SC Consab Impex SRL în valoare de 525.000 lei. În ordonanța de clasare a ignorat însă absolut toate probele care existau și la care a făcut trimitere în acorduri, venind cu o motivație halucinantă, respectiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor sub aspectul laturii subiective. Chipurile, din probele administrate în cauză rezultă că primarul Man avea încredințarea că lucrările sunt realizate în procentajul raportat, din moment ce i-au fost prezentate situații de lucrări în acest sens, care au fost întocmite de constructor și avizate de dirigintele de șantier. După istețimea lui Ardelean, primarul Man nu avea obligația legală și posibilitatea faptică de a constata stadiul de execuție a lucrărilor cu proprii săi ochi. Motivarea lui Ardelean este în totală contradicție cu probele existente la dosar, care l-au determinat să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu predecesorul lui Man, Albert Vura, care a fost primar în perioada 2004-2008.

Nerozie juridică fără precedent

Prin ordonanța ascunsă din 21 martie 2014, procurorul Cristian Ardelean a mai reușit performanța de a se asigura, printr-o nerozie juridică nemaiîntâlnită, că se pierde urma infractorului Dorinel Edu și că produsul infracțiunilor, respectiv banii obținuți de la Ministerul Dezvoltării Regionale, rămâne la acesta și la Daniel Sabău-Merce. Concret, deși infracțiunea de spălare de bani este infracțiune unică, așa cum a reținut și în acordul de recunoaștere al vinovăției, procurorul Ardelean și-a permis să divizeze această faptă în două infracțiuni de spălare de bani, din care pentru una a dispus clasarea și pentru una a dispus disjungerea în vederea continuării cercetărilor. A dispus disjungerea pentru o sumă redusă, cu care Sabău-Merce și-a cumpărat autoturismul BMW X5 (24.700 euro), iar pentru diferența până la 1.832.020 lei a dispus clasarea, apreciind că un anumit act material nu poate fi dovedit ca element al spălării întregii sume de bani fraudate.

În motivarea soluției pe clasare, vajnicul procuror a evitat să facă orice trimitere la SC Brans Gaz SRL, în contul căreia a fost virată suma de 1.154.903 lei, care a fost spălată de afaceriștii Daniel Sabău-Merce și Dorinel Edu prin ridicarea banilor din cont și reintroducerea lor în circuitul civil. În acest mod, procurorul de caz a asigurat definitiv nu numai scăparea de tragere la răspundere a lui Dorinel Edu, ci a și înlăturat posibilitatea confiscării speciale a sumei de bani obținute fraudulos de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Disjungerea pentru spălarea sumei de 24.700 euro a format obiectul dosarului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 271/P/2014, care a rămas la procurorul Ardelean până la plecarea sa la DNA în noiembrie 2014, când a fost repartizat procurorului Alin Leucea. După promovarea acestuia la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, dosarul a fost repartizat procurorului Adrian Brișcan, nașul procurorului Ardelean, care l-a ținut până în luna septembrie 2017, când a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Daniel Sabău-Merce. Astfel, pe parcursul a 6 ani, în combinație cu procurorul-șef al DNA Oradea, Ciprian Man, și cu procurorii Adrian Brișcan și Alin Leucea de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, procurorul Cristian Ardelean a reușit, în ciuda probelor existente, să asigure scăparea afaceristului Dorinel Edu și a primarului Ioan Man, precum și o pedeapsă cu suspendare pentru inculpatul Daniel Sabău-Merce.

2 COMENTARII

  1. […] În perioada 2007-2009, în loc să obțină construcția unor poduri, descrise în lucrarea „Refacere Pod peste Râul Crișul Negru la Finiș și Refacere Pasarelă Pietonală peste Valea Finiș“, Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene a fost prejudiciat în mod fraudulos cu suma de 1.832.020 lei. Banii nu au fost niciodată recuperați, iar parte din vină i se poate atribui procurorului Cristian Ardelean de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, cel căruia i s-a repartizat dosarul nr. 986/P/2011 la 2 ani după evenimentele descrise, relatează Gazeta de Cluj. […]

LĂSAȚI UN MESAJ