Potrivit administratorului judiciar al Hidroelectrica, statul ”pompează” bani degeaba în hidrocentrala de la Tarnița în situația în care cinci hidrocentrale similare și date în funcțiune funcționează în pierdere. Proiectul hidrocentralei, care va costa 1,2 miliarde de euro, este nefezabil, însă șefii din domeniul energiei s-au ”înșurubat” în SC Hidro Tarnița SA până la sfârșitul anului 2015, an în care le expiră mandatul de administrare. Spre exemplu, în conducerea Hidro Tarnița SA se regăsesc specialiști în agricultură și cultură.
În cadrul Hidro Tarnița SA, Dan Gherghelaș a ocupat funcția de director interimar până în noiembrie anul trecut. Ce l-a recomandat pe Gherghelaș pentru acest post? A fost șef la SAPARD și APIA, instituții care se ocupă de administrarea fondurilor UE pentru agricultură și are un.. blog! Ulterior, în locul lui a fost numit Ovidiu Demetrescu, cu o experienţa de 16 ani în domeniul asigurărilor şi serviciilor financiare, 9 ani în fuziuni şi achiziţii şi 15 ani în domeniul energetic.
De asemenea, din consiliul de administrație al Hidro Tarnița SA face parte udemeristul Novak Levente, consilier în cadrul Ministerului Culturii. Spre exemplu, la hotărârea NR. 65/29 din aprilie. Novak nu a mai participat la ședință, prezența lui fiind asigurată telefonic. Un alt personaj din CA-ul acestei companii este Catalin-Ionut Deaconescu, fost Prefect al Bucureștiului. După ce a terminat Facultatea de Științe Politice, care îl recomandă pentru o funcție de conducere din cadrul unei companii de electricitate, Deaconescu s-a ocupat cu ”statul degeaba”. Potrivit experienței profesionale, în perioada ianuarie 2001-octombrie 2002 a fost expert în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Apoi, între octombrie 2002 și februarie 2005 a lucrat ca expert la Camera Deputaţilor, Grupul Parlamentar PNL. Pentru ca fisa postului să fie completă, el a ”tăiat frunză la câini” și în perioada martie 2005 – octombrie 2005 din funcția de director la Direcţia pentru Serviciile Publice Deconcentrate, Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Din Consiliul de Administrație, nu le recomandă nimic pe Gabriela Rossita Dumitriu și pe Elena Popescu.
Mai bine irigații decât hidrocentrală!
Însă, pe lângă faptul că remunerațiile persoanelor enumerate mai sus sunt plătite fără ca acest proiect să producă, practic, ceva, investiția în sine este dezavantajoasă. În momentul de față există alte cinci hidrocentrale similare acestui proiect care nu sunt rentabile. Acest lucru o spune chiar administratorul Hidroelectrica, Remus Borza. „Anul trecut, în august, am pornit toate hidrocentralele de pe Olt pentru o lună. Apoi, cu cifre, am demonstrat autorităţilor şi tuturor celor interesaţi că acestea nu pot funcţiona în condiţii de rentabilitate economică cu actualele niveluri de preţ ale energiei din piaţă şi cu cadrul legislativ actual. Acelaşi lucru ar fi şi la Tarniţa, un proiect faraonic care, dacă s-ar face, ar ajunge în aceleaşi condiţii precum hidrocentralele noastre de pe Olt, care sunt noi-nouţe şi au costat 400 de milioane de euro, bani aruncaţi degeaba. Tarniţa-Lăpuşteşti nu are sens, nici cu chinezii, nici cu altcineva”, arată Borza.
Hidro Tarniţa SA, prin care se va realiza hidrocentrala de mare putere de acumulare prin pompaj de la Tarniţa – Lăpuşteşti (la 30 km de Cluj Napoca), s-a înfiinţat în noiembrie 2013. Prin intermediul societăţii ar urma să se construiască o hidrocentrală cu o capacitate instalată de 1.000 MW, iar investiţia necesară estimată este de circa 1,3 miliarde de euro.
Primele studii pentru acest proiect au fost făcute încă din anul 1975, iar de atunci s-au făcut mai multe studii de fezabilitate. „Mai bine refacem sistemul de irigaţii, dacă tot se doreşte un mare consumator disperizabil de energie. Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj are rolul de a pompa apa noaptea în acumulări, cumpărând energie la un preţ mic, de la producătorii care funcţionează în bandă. Apa pompată este folosită ziua, pentru producerea de energie la orele de vârf, când sunt cele mai ridicate preţuri. Din păcate, în prezent, avem o supraproducţie de energie, iar preţurile au coborât puternic în piaţă. Ne chinuim să vindem cu 170 de lei/MWh. În opinia mea, nu avem nevoie de Tarniţa şi nici de Unităţile 3 şi 4. Putem construi centrale mai mici, mai puţin costisitoare şi mai rentabile”, a explicat într-o conferință Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă ca şi consultant general, Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.
Milioane scurse degeaba
Pentru construirea hidrocentralei se vor scoate, definitiv ori temporar, terenurile din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul forestier naţional. Și această operație va fi exceptată de la plata taxelor. „În condiţiile în care necesarul de terenuri pentru construirea unei centralele hidroenergetice cu acumulare prin pompaj este de ordinul sutelor de hectare, iar costurile cu taxele pot depăşi 100.000 euro/hectar, taxarea acestora constituie o barieră în sine pentru decizia promovării unei astfel de investiţii de utilitate publică“, se spune în nota de fundamentare. Proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti se va întinde pe o suprafaţă de 205 hectare, astfel că societatea care va construi centrala va fi scutită de plata a 20,5 milioane euro ca taxă pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi din fondul forestier.
”Moldovenii” Europei la hidrocentrale
Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că România este singura ţară din Uniunea Europeană care, deşi dispune de condiţii naturale „deosebit de favorabile“ pentru construcţia şi operarea centralelor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj, nu deţine o astfel de centrală. În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW. Alte 60 de centrale de pompaj se află în diverse faze de construcţie. Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic european, în mod deosebit integrării capacităţilor de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene şi a energiei solare, potrivit notei de fundamentare. Hidrocentrala ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Lista investitorilor precalificaţi va fi publicată în 14 noiembrie.
