Curtea Constituțională a României în scandalul Guvern-DNA: ”Niciun ministru nu poate fi tras la răspundere”

216

CCR a dat motivarea decizia referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul şi Justiţie – DNA.

„Niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu regim de lege”, susțin judecătorii CCR.

Cu alte cuvinte, membrii Guvernului nu pot răspunde penal dacă adoptă acte cu încălcarea legii.

„Curtea reţine că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condiţiile prevăzute expres de Constituţie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar (…). Aşadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. (…) Având în vedere prevederile constituţionale invocate, Curtea constată că nicio altă autoritate publică, aparţinând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunităţii actului de legiferare”, se precizează în motivarea publicată vineri pe site-ul CCR.

În plus, instanţa constituţională a apreciat că tot ceea ce DNA a prezentat drept elemente materiale constitutive ale infracţiunilor sunt doar aprecieri personale sau critici formulate de autorii denunţului formulat cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului adoptat de Guvern, iar în acest caz se impunea clasarea dosarului.

„Toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror. Întrucât, doar prin ea însăşi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infracţiuni, Curtea constată că faptele reclamate prin denunţul care a stat la baza întocmirii Dosarului nr.46/P/2017 (…) nu pot intra sub incidenţa legii penale, indiferent de încadrarea juridică dată”, se menţionează în documentul citat.

„S-a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat”

„Apare cu evidenţă faptul că Ministerul Public, ca parte a autorităţii judecătoreşti, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat (…), deoarece Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau Curţii Constituţionale”, se precizează în motivare.
„Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcţionari publici, secretari de stat şi miniştri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea de cercetare penală şi de formularea unor viitoare acuzaţii care pot determina incidenţa răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Împrejurarea creată goleşte de conţinut garanţia constituţională referitoare la imunitatea inerentă actului decizional de legiferare, de care beneficiază membrii Guvernului, garanţie care are ca scop tocmai protejarea mandatului faţă de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcţia de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independenţa, libertatea şi siguranţa în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor ce îi revin potrivit Constituţiei şi legilor”, se mai arată în motivare.

LĂSAȚI UN MESAJ