Curtea de Apel Cluj a decis „soarta” blocului construit ilegal din Baciu

În Cluj problemele de urbanism sunt la ordinea zilei. De ani de zile, în industria imobiliară pare să fie o primăvară continuă, zeci de blocuri răsărind la tot pasul, fără a se mai ţine cont de limită şi de autorizaţiile de construire. La Cluj-Napoca, după şase ani de ani de zile, un locatar din Comuna Baciu  a câştigat  în instanţă demolarea unui bloc cu patru etaje, construit chiar lângă casa sa. Procesul a luat amploare în 2012, iar acum Curtea de Apel Cluj a decis definitiv demolarea „casei familiale”.

Curtea de Apel Cluj a decis definitiv demolarea unui bloc la cererea unui vecin de casă. După şase ani de umblat prin instanţe, un cetăţean din localitatea Baciu de lângă Cluj-Napoca, a obţinut o decizie irevocabilă de anulare a autorizaţiei de construire a unui bloc cu patru etaje, ridicat între case, şi demolarea acestuia.

Ioan Gall este cel care a câştigat procesul început în 2012 pentru anularea autorizaţiei blocului şi demolarea acestuia după ce la instanţa de fond pierduse şi în condiţiile în care pârâţii Primăria şi constructorul blocului erau reprezentaţi în instanţă de avocaţii renumiţi ai municipilui .  Pe concluziile scrise depuse de reclamant la Curtea de Apel Cluj nici măcar nu apare numele vreunui avocat, iar cererea de recurs este redactată de o avocată necunoscută, Daciana Paler Groşan.  Judecătorul fondului, Anca Groza, care i-a respins acţiunea, îl obligase pe reclamant la plata a 15.500 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâţilor. scrie clujust.ro.

Autorizaţii modificate după bunul plac

Ioan Iepure este făptaşul care va rămâne fără „casa familială” care s-a transformat într-un bloc cu patru etaje. Aşa zisa „casă familială”, s-a costruit pe strada Viilor din comuna Baciu. Terenul pe care s-a construit are o suprafaţă de 261 mp, iar vecinii din zona în care a fost construit nu s-au arătat deloc mulţumiţi de demersurile familiei Iepure.

Prima data au solicitat autorizaţie de construire pentru casă familială, cu regim de înălţime demisol – parter – etaj şi mansardă retrasă, de fapt, documentaţia a fost întocmită pentru o clădire cu mai multe apartamente, delimitările apartamentelor fiind evidente, în pofida străduinţei proiectantului de a defini spaţii cu aceeaşi destinaţie în mod diferit (sufragerie – bucătărie – bucătărie de vară – loc de servire a mesei, wc – baie, cameră – dormitor). Se putea vedea din proiect că imobilul care se vroia locuinţă familială aveea minim 4 bucătării, 4 sufragerii/loc de servire a mesei, 4 camere+ 4 dormitoare, 5 băi, 5 wc-uri, grupate şi dispuse pe fiecare nivel, cu patru balcoane şi cu intrări separate. În teren, se poate constata existenţa a 7 apartamente.

Ioan Gall, vecinul care a reclamat construirea blocului, vorbea în instanţă  despre ilegalităţile şi lipsa avizelor legale.

„A fost emisă o primă autorizaţie de construire pentru construire casă familială cu nerespectarea prevederilor certificatului de urbanism, documentaţia tehnică neţinând cont de limitele maxime admise prin Certificatul de Urbanism si fără a fi obţinute toate avizele si acordurile legale, încălcându-se astfel prevederile art. 26 din Legea nr. 50/1991, actualizată.

Întrucât construcţia nu se incadrează in arhitectura şi destinaţia clădirilor invecinate era obligatorie obţinerea avizelor şi acordurilor din partea vecinilor, astfel cum sunt prevăzute in Anexa 1 a Legii nr 50/1991.Această obligaţie era prevăzută de altfel, in certificatul de urbanism nr.178 la capitolul avize şi acorduri stipulandu-se in mod explicit obligaţia de a obţine acordul vecinilor. Avizul unic a fost emis de biroul de urbanism in lipsa acordului vecinilor incălcandu-se astfel prevederile din Conţinutul-Cadru.

Pe de altă parte, cu toate că s-a solicitat autorizaţie de construire pentru casa familială cu regim de inălţime D+P+E+M, incadrată in clasa de importanţă D – imobile cu maxim 3 nivele, in realitate documentaţia a fost intocmită pentru o clădire avand 4+1 nivele, cu mai multe apartamente,delimitate clar cu intrări separate şi contorizate in mod individual, astfel că incadrarea corectă a acesteia era in clasa de importanţă C, care presupune alte tipuri de avize.

Urmare a demersurilor reclamanţilor intreprinse in vederea opririi nelegalităţilor descrise mai sus situaţia fiind aptă a le produce prejudicii, Primaria comunei Baciu , prin adresa nr.744/14.10.2010, a dispus intocmirea unei documentaţii cu modificarea soluţiei constructive, motivat de faptul că autorizaţia de construire nr 20/16.04.2010 se referea la construirea a 4 nivele iar construcţia se afla la cel de al cincilea nivel, stabilindu-se ca termen pentru intocmirea documentaţiei data de 5.11.2010.

Intrucât executantul nu a respectat proiectul autorizat şi măsurile impuse u au fost indeplinite Primăria comunei Baciu a intocmi procesul-verbal de contravenţie nr. 6/24.11.2010, stabilind un nou termen de intrare in legalitate:20.01.2011.

Dată fiind soluţia adoptată de autoritatea emitentă precum si refuzul acesteia de a pune la dispoziţia reclamantului Autorizaţia de construire nr 20/16.04.2010 acesta a fost pus in imposibilitate de a acţiona in instanţă la momentul respectiv pentru a obţine anularea actului administrativ”, explică Ioan Gall în instanţă potrivit clujust.ro

Investitorii nu au reuşit să vândă apartamentele din bloc din cauză că, terenul fiind prea mic, nu sunt locuri de parcare. În bloc locuieşte doar familia Iepure.

Primarul comunei Baciu, Ioan Mureşan spune că aşteaptă comunicarea deciziei. “Dacă instanţa cere să demolăm, vom demola. Nu ştiu dacă locuiesc oameni acolo”, spune Ioan Mureşan.

Cazul din comuna Baciu, este unul dintre multele exemple care dovedesc nerespectarea autorizaţiilor primite. De asemenea, în Constanţa şi Bucureşti sunt cazuri identice cu „casa familială” transformată în bloc. În Bucureşti, după bătălii duse în instanţă s-a ajuns la demolarea unui bloc de 10 etaje, motivul demolării fiind construcţia ilegală.