Curtea de Apel Cluj a subliniat în motivarea sentinței din 3 aprilie 2015 în care a dat câștig de cauză Partidului Național Liberal că Guvernul Ponta a făcut exces de putere prin faptul că nu a organizat alegeri la şefia Consiliului Judeţean Cluj. ”Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorității doar dacă prin lege nu sunt stabilite condiții, termene. Atunci când legiuitorul prevede expres termene, acestea trebuie respectate”, a subliniat magistrații.
Partidul Național Liberal Cluj a depus o plângere în justiție împotriva Guvernului Ponta pentru amânările repetate, nejustificate, în vederea organizării alegerilor parțiale pentru desemnarea unui nou președinte al Consiliului Județean Cluj, după demisia lui Horea Uioreanu. „Din conținutul celor susținute prin demersul inițiat se observă că cererea reclamantului se fundamentează pe refuzul nejustificat de a efectua operațiuni pentru desfășurarea alegerilor parțiale, că prin acest refuz se aduce o vătămare într-un drept recunoscut de lege cu implicații asupra interesului comunității”, se arată în motivarea judecătorilor.
Banii, eterna problemă
În motivarea sentinței din 3 aprilie, magistrații arată că Guvernul a susținut că nu a organizat alegeri anticipate la CJ Cluj din cauză că aceste alegeri ar fi fost o cheltuială prea mare pentru bugetul statului. Judecătorii de la Curtea de Apel consideră însă că alegerile trebuie organizate înainte de 2016, iar actele depuse de apărătorul Guvernului nu arată care ar fi fost cheltuielile necesare:
“Pârâtul, Guvernul României, a susţinut că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancţiune. Susţinerea nu poate fi reţinută întrucât lipsa unei sancţiuni exprese în lege vizând administraţia locală/alegerea administraţiei nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat. Mai susţine pârâtul că refuzul de a stabili data alegerilor nu este nejustificat întrucât proiectele au fost retrase urmare a fondurilor ce trebuiesc alocate, iar desfăşurarea alegerilor parţiale pentru unităţile administrativ locale împreună cu alegerile parţiale parlamentare este necesară pentru a nu angaja cheltuieli nejustificate. Susţinerea nu poate fi reţinută. În cauză nu s-au depus acte în măsură să ateste care erau cheltuielile concrete pentru alegeri. Autoritatea nu a depus un calcul, o determinare a necesarului pentru alegerea dintr-o unitate administrativ teritorială şi nu a oferit alte elemente care să conducă la imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar. În condiţiile în care legea stabileşte un termen rezonabil, iar echilibrul interesului comunităţii locale o impune, nu se poate reţine o justificare în sensul evocat de Guvern”, se mai arată în documentul citat.
Și Guvernul e obligat să respecte legea
Magistrații arată că actele normative în vigoare prevăd importanța ocupării postului vacantat de fostul lider al legislativului județean. “În speţă, se poate reţine că refuzul poate fi calificat ca fiind rezultatul încălcării normelor juridice. Din lege reiese că ori de câte ori un post devine vacant ca urmare a unei situaţii de excepţie şi/sau expres prevăzute, autoritatea este obligată să efectueze operaţiunile şi să adopte în termenul prevăzut actul corespunzător pentru alegerile parţiale. Cu alte cuvinte, în contextul întrunirii cerinţelor cerute de norme – respectiv, ordin de încetare mandat, post vacant, propunere prefect – autoritatea are obligaţia de a adopta în termenul maxim prevăzut actul necesar alegerilor”, arată magistraţii Curţii de Apel Cluj.
Prefectul a cerut, Ponta s-a făcut că plouă
Judecătorii arată în actul menționat că ordinul de încetare a mandatului preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj a fost emis, nu a fost contestat, și deci condiția legală a fost îndeplinită, astfel postul a devenit vacant.
“Mai atestă actele că o cerere şi propunerea prefectului pentru data alegerilor au fost înaintate autorităţii, că astfel a fost sesizată autoritatea electorală, a iniţiat proiectele, însă procedura nu a ajuns la finalizare. Cum condiţiile erau întrunite aşa cum rezultă din acte, iar procedura nu a mai urmat nefiind emis un act cu o justificare în măsură să fie contestat, în mod corect se susţine de reclamant că au fost încălcate normele care prevedeau un termen maxim pentru efectuarea operaţiunilor necesare efectuării alegerilor”, se mai arată în motivare.
”Exprimarea explicită cu exces de putere”
În motivare se arată și că legea prevede un termen legal de 90 de zile în care Guvernul trebuie să organizeze alegeri anticipate, termen nerespectat în acest caz de Guvern.
„Ținând cont de exigențele interesului unei comunități, dar și de greutățile întâmpinate în finalizarea procedurilor de organizare a alegerilor parțiale inclusiv sub aspectul financiar, legiuitorul a stabilit un termen rezonabil. Ori în condițiile în care legea stabilește un termen rezonabil, iar echilibrul interesului comunității locale o impune, nu se poate reține o justificare în sensul evocat de pârât”, se arată în documentul magistraților.
“Conform aceluiaşi act normativ (n.r. – Legea nr. 544/2004 care reglementează termenul legal de organizare a alegerilor anticipate) se asimilează actele administrative şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim. În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluţiona o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva o cerere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităţii prin încălcarea limitelor prevăute de lege sau prin încălcarea drepturilor”, se arată în motivarea magistraţilor de la Curtea de Apel Cluj.
Seplecan: ”O să mă duc până în pânzele albe”
Copreședintele executiv al PNL Cluj Mihai Seplecan, cel care s-a ocupat îndeaproape de procesul formațiunii politice cu Guvernul României, a declarat pentru Gazeta de Cluj că Ponta este obligat că organizeze alegerile dacă nu face contestație al Înalta Curtea de Casație și Justiție. ”Mai tragic pentru el este faptul că procurorul ce i-a dat NUP (rezoluție de neîncepere a urmăririi penale, n.r.) a încercat să înfrângă hotărârea unui judecător. Motiv pentru care o să mă duc până în pânzele albe la Nițu, CSM, Ministerul Justiției. Sunt convins că Înalta Curte îmi va da dreptate, iar toți cei care îl apără sunt părtași”, a declarat Mihai Seplecan.
