Curtea de Conturi a României a făcut un control la compania de stat Transelectrica, care se ocupă de distribuţia energiei electrice. Conform raportului respectiv, în cadrul acestei companii există o serie de nereguli care constau în diferite plăţi nejustificate, mai ales către companiile furnizoare de servicii IT, dar şi de vopsire a stâlpilor sau a defrişărilor pentru instalarea liniilor de tensiune. Unul dintre foştii şefi ai acestei companii, Stelian Gal, a declarat pentru Gazeta de Cluj că el nu se consideră vinovat de neregulile constatate.
Majoritatea afacerilor din energie învârtite de “băieţii deştepţi” nu sunt cele de producţie a energiei, ci de transport. Cea mai mare companie care se ocupă de acest serviciu este Transelectrica, o companie de stat, care, ani la rândul, a fost “căpuşată” prin diferite metode.
Ultimul raport al Curţii de Conturi arată că în interiorul acestei companii, oficialii au jonglat cu diferite contracte ajungându-se până la plăţi de milioane pentru vopsirea stâlpilor aflaţi în administrarea companiei sau pentru tăierea celor câţiva arbori care stăteau în calea liniilor de transport de energie.
În perioada pentru care a fost făcut controlul, unul dintre şefii companiei a fost Stelian Gal. Contactat de reporterii Gazeta de Cluj pentru a explica apariţia acestor probleme reliefate în raportul Curţii de Conturi, Gal a declarat că el a ocupat funcţia de conducere pentru scurt timp.
“Domnule, eu am fost câteva luni la conducerea companiei. Nu ştiu de neregulile respective. Dacă se va considera necesar să dau explicaţii, voi face lucrul acesta”, a declarat Gal.
Însă, cele mai mari probleme constatate de inspectorii Curţii de conturi nu au constat în vopsirea stâlpilor, ci în acordarea unor contracte pentru servicii IT.
IT-ul a luat caimacul
Unul dintre cele mai mari contracte a fost atribuit către furnizorul de servicii IT, firma Romsys, printre puţinele companii agreate de… NATO. Pentru un contract de circa 70 de milioane de lei pentru securitatea în cazul unor urgenţe, Transelectrica ar fi dat „moka” circa 10 milioane de lei acestei companii. De asemenea, şi la plata salariilor, cineva din cadrul companiei de stat ar fi sărit calul în sensul că remuneraţiile pentru cei aflaţi în conducerea companiei ar fi fost mai mari decât permite plafonul legal de salarizare. Astfel, directorul companiei ar fi primit ar fi primit lunar peste 10.000 de lei, iar cei din Consiliul de Supraveghere ar fi primit aproape 100.000 de lei.
Însă printre cele mai flagrante nereguli se numără nerespectarea normelor legale privitoare la concesionarea sistemului naţional de transport, adică exact afacerile “băieţilor deştepţi” din domeniu.
Bani ar mai fi pentru câteva tunuri
Conform datelor financiare, estimările pentru anul acesta indică un profit net de 29 milioane lei (6,5 milioane euro). Profitul ar urma să avanseze la 57 milioane lei (aproape 13 milioane euro) în 2014 şi 65 milioane lei (14,5 milioane euro) în 2015. Pentru 2016 şi 2017 profitul este prognozat la 68 milioane lei (15 milioane euro). În perioada 2014 – 2017 este estimată o scădere anuală de aproximativ 4%, la 49,125 terawaţi pe oră în 2014, pentru ca în următorii doi ani să ajungă la 47,15 şi, respectiv, 45,27 terawaţi pe oră. În 2017 este estimat un consum de 43,46 terawaţi pe oră, potrivit Transelectrica. Pentru perioada 1 iulie 2013 şi până la finele anului 2017, sunt prevăzute investiţii totale de 2,546 miliarde lei (571 milioane euro). În a doua jumătate a acestui an sunt estimate investiţii de 262 milioane lei (59 milioane euro), iar cea mai mare sumă este anticipată pentru 2017, când aceste cheltuieli ar urma să fie de 622 milioane lei (aproape 140 milioane euro) şi vor fi direcţionate doar către reţeaua electrică de transport.
În planul de administrare, veniturile sunt estimate să urce anul viitor cu 6,49%, la 2,736 miliarde lei (613 milioane euro), pentru ca în următorii trei ani să avanseze foarte uşor, cu 0,52% – 0,63%, astfel încât în 2017 să cumuleze 2,783 miliarde lei (624 milioane euro).
Cheltuielile ar urma să urce anul viitor cu 4,36%, la 2,609 miliarde lei (585 milioane euro), iar în 2015 să scadă nesemnificativ, cu 0,09%, la 2,607 miliarde lei (585 milioane euro). Pentru 2016 şi 2017 sunt estimate costuri în creştere uşoară, de 2,615 miliarde lei (586 milioane euro) şi, respectiv, de 2,626 miliarde lei (587 milioane euro).
Este loc pentru furăciuni mai mari
Transelectrica a raportat pentru primele nouă luni afaceri de aproape 1,66 miliarde lei (376 milioane euro), în scădere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profitul a urcat de 12,5 ori, la 131,58 milioane lei (29,8 milioane euro), potrivit datelor neauditate. În intervalul ianuarie-septembrie 2012, afacerile companiei s-au situat la 2,07 miliarde lei, iar profitul a fost de 10,49 milioane lei. Compania a încasat în primele trei trimestre venituri din exploatare de 1,688 milioane lei (382 milioane euro), în scădere cu 19,9%, potrivit rezultatelor transmise joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Principalul transportator de energie
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. este operatorul național de transport de energie electrică din România. Compania a fost înființată în iulie 2000 prin reorganizarea CONEL, având ca obiect de activitate transportul energiei electrice, operator de sistem și dispecer. Pe 29 august 2006 Ministerul Economiei și Comerțului a listat la Bursa de Valori București 10% din acțiunile companiei. Transelectrica este deținută în proporție de 58,69% de Ministerul Economiei și Comerțului, 13,5% de Fondul Proprietatea, iar 27,81% din acțiuni sunt tranzacționate la Bursa de Valori București și deținute de alți acționari
Răzvan Robu
