Curtea Supremă a stabilit: Plicul dat medicului e mită şi are consecinţe penale

Curtea Supremă a decis, săptămâna trecută, că medicii angajaţi la spitalele de stat sunt funcţionari publici, astfel că ei pot fi traşi la răspundere în penal dacă sunt găsiţi vinovaţi de condiţionarea actului medical de primirea unor bunuri sau sume de bani.

Judecătorii au fost chemaţi să se pronunţe dacă de acum încolo medicii vor putea sau nu fi anchetaţi, trimişi în judecată sau condamnaţi pentru că au luat mită pentru a-şi face treaba. CCR a decis încă de la începutul anului că funcţionari publici sunt şi acele persoane care “funcţionează în baza unei legi speciale şi nu sunt finanţate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public şi este supusă controlului sau supravegherii unei autorităţi publice”.

Pe 30 septembrie, Parlamentul a aprobat o ordonanţă a Guvernului Ponta prin care medicii erau scoşi din categoria funcţionarilor publici. În sistemul judiciar, există două curente de opinie: unul care spune că această lege ar exonera medicii de răspunderea penală în cazurile de luare de mită; altul care spune că definiţia funcţionarului public din legea penală include şi medicii şi o astfel de lege nu poate anula Codul Penal. Prin decizia luată pe 3 decembrie 2014, Judecătorii Curţii Supreme au decis că medicii fac parte din categoria funcţionarilor publici, iar decizia Curţii Supreme este obligatorie pentru toate instanţele din România.

Decizia Curţii Supreme are relevanţă nu numai pentru medicii prinşi că iau mită, ci şi asupra altor categorii profesionale. Astfel, după cum a arătat şi Curtea Constituţională în decizia 2/2014 care a invalidat teza Parlamentului că deputaţii şi senatorii nu sunt funcţionari publici, o interpretare contrară ar putea duce la concluzia că şi avocaţi, notari publici, mediatori, medici, farmacişti, arhitecţi, experţi independenţi sau practicieni în insolvenţă sau alte profesii liberale nu intră sub incidenţa art. 175 din Codul Penal astfel că nu pot fi anchetate, trimise în judecată sau condamnate pentru luate de mită spre exemplu.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dezbătut această chestiune ca urmare a unei sesizări de la Curtea de Apel Târgu Mureş, trimisă cu referire strictă la medicii angajaţi ai unităţilor medicale ale Ministerului Sănătăţii, nefăcând referire şi la medicii din spaţiul privat sau angajaţi în egală măsură în domeniul public şi în cel privat.

Ordonanţa care scotea medicii dintre funcţionarii publici

Camera Deputaţilor a legiferat pe 30 septembrie Ordonanţa 2/2014 a guvernului Ponta prin care medicii sunt eliminaţi din corpul funcţionarilor publici, ceea ce însemna că medicii nu mai pot fi cercetaţi sau condamnaţi pentru infracţiunile cuprinse în Codul Penal care vizează această categorie. Una dintre aceste infracţiuni este cea de luare de mită. Judecătorii au dat deja o sentinţă de achitare în care s-a considerat că medicii nu sunt funcţionari publici şi nu pot fi încadraţi la infracţiunea de luare de mită care se adresează funcţionarilor publici sunt deja instanţe care au dat sentinţe de achitare pentru medici acuzaţi de luare de mită considerând că aceştia nu sunt funcţionari publici. În aceste decizii judecătorii au analizat infracţiunea de luare de mită în raport cu definiţia funcţionarului din Codul Penal şi au concluzionat că medicii nu intră în această categorie şi pe cale de consecinţă nu li se aplică nici infracţiunea de luare de mită.

Odiseea legii în Parlament

Preşedintele a promulgat această lege după ce, în luna iulie, a retrimis-o spre reexaminare Parlamentului. Potrivit cererii de reexaminare, articolul criticat de şeful statului prevedea că, „având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public şi nu poate fi asimilat acestuia”.

Preşedintele Băsescu a arătat, în cererea de reexaminare, că, prin această modificare, medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru „toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, în sensul legii penale”.

„Prin această modificare, medicii nu mai pot fi asimilaţi în categoria funcţionarilor publici în sensul legii penale care consideră funcţionar public «orice persoană care exercită un serviciu de interes public prin care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public»”, preciza şeful statului în cererea de reexaminare.

Reîntoarsă în Parlament, senatorii au respins, în 21 septembrie, cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului să se revină asupra acestei decizii, argumentând că profesia de medic este „liberală prin excelenţă”.

„Peste tot în Uniunea Europeană profesia medicală este legiferată ca fiind liberală. Medicul nu este funcţionar public, iar echivalarea dintre ele împiedică o relaţie autentică cu pacientul. Independenţa profesională este, potrivit studiilor, cea mai importantă pentru medici. Toate studiile sociologice pun pe primul loc plecarea din cauza faptului că sunt echivalaţi cu funcţionari publici”, au stabilit senatorii din Comisia de Sănătate, în raportul înaintat plenului.

Parlamentarii au încercat aceeaşi figură

O propunere similară a fost trecut prin Parlament pe 10 decembrie 2013, când plenul Camerei Deputaţilor a votat un amendament la Codul Penal prin care deputaţii sunt excluşi din definiţia funcţionarului public. Acest amendament oferea practic parlamentarilor o imunitate substanţială în faţa anchetelor DNA. Mai precis, senatorii şi deputaţii nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA.

Deputaţii Marko Attila – UDMR,  Laszlo Borbely – UDMR, Marian Ghivechiu – PSD, Miron Mitrea – PSD, Sebastian Ghiţă – PSD, Thuma Hubert Petru Ştefan  – PNL, Verginel Gireadă – PNL, Gheorghe Costin – PSD au dosare penale şi au votat pentru amendamentul care le oferă o imunitate sporită şi în unele cazuri ar putea să îi scape de dosarele judecate de instanţe.

CSM a susţinut că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, prin proiectul de lege adoptat marţi, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ. Cu alte cuvinte, pentru infracţiuni precum abuzul în serviciu, dare şi luare de mită, trafic de influenţă etc., parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA, instituţia care este abilitată să cerceteze astfel de infracţiuni.

În final, în ianuarie 2014, Curtea Constituţională a declarat legea neconstituţională.