Dana Gîrbovan cere declasificarea acordurilor făcute de Înalta Curte

48

Preşedintele UNJR susţine că protocoalele dintre diferite instituţii din justiţie şi SRI au fost bombe cu ceas puse la temelia justitţei şi a statului român, menţionând că acordurile ÎCCJ-SRI trebuie declasificate. Gîrbovan spune că ÎCCJ trebuie să spună dacă a avut acorduri şi cu alte servicii.

„Din 2015 am atras atenţia că în numele unui ideal nobil, a unui scop legitim şi absolut necesar, cum e „lupta împotriva corupţiei”, nu poţi trece peste lege ori comite abuzuri pentru că toate acestea vor avea efect de bumerang, ce va discredita întreaga justiţie. Recunosc însă că ceea ce văd azi e dincolo de orice scenariu sumbru pe care mi l-aş fi putut imagina în 2015. Toate aceste protocoale secrete, între diverse instituţii din justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, au fost bombe cu ceas puse la temelia justiţiei şi a statului român. Ştirea că Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, adică instanţa supremă din România, are nu unul, ci două protocoale clasificate încheiate cu Serviciul Român de Informaţii depăşeste orice imaginaţie. Aceste protocoale trebuie declasificate urgent”, scrie judecătorul pe Facebook.

„Mai mult, câtă vreme din declaraţiile publice date de preşedintele ÎCCJ, doamna judecator Cristina Tarcea, rezultă că unul dintre aceste protocoale ar avea legătură cu autorizarea mandatelor pe siguranţă naţională, se pune întrebarea legitimă dacă instanţa supremă a avut încheiate protocoale şi cu alte servicii de informaţii. ÎCCJ trebuie să răspundă acestei întrebări”, mai spune Gîrbovan.

Magistratul susţine că instanţa supremă trebuie să precizeze actul prin care au fost denunţate protocoalele şi data denunţării, dacă acest lucru s-a întâmplat.

„Toate, dar absolut toate protocoalele şi hotărârile CSAT ce vizează sau afectează justiţia trebuie publicate de îndată.Este absolut inadmisibil ca de atâtia ani justiţia din România să se fi administrat după acte secrete, aşa cum se făcea în perioada comunistă. Cei din fruntea României, clasa politica în întregime, justiţia, toţi trebuie să se decidă odată: vor democraţie şi stat de drept, unde justiţia se face după acte normative publice, sau vor neo-comunism, unde justiţia se face după acte secrete, iar drepturile si libertatile romanilor „sunt un lux”?”, mai scrie judecătorul.

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, susţine că protocolul SRI-ÎCCJ a fost încheiat în 2009, după o decizie a CEDO, pentru a reglementa autorizarea emiterii mandatelor de interceptare pe siguranţă naţională, întrucât nu exista cadru legal.

LĂSAȚI UN MESAJ