Dana Gîrbovan a vorbit în emisiunea Clujust live de la Radio Napoca Fm despre motivarea deciziei CCR, care a hotărât că a existat un conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvern, ”generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ”, în speță OUG nr.13/2017, între timp abrogată.
Șefa UNJR a declarat că a citit motivarea. ”Am citit-o cu atenție. Am citit și opinia separată. Am citit, mărturisesc că nu tot, din opiniile exprimate în spațiul public, pentru că a fost o avalanșă. Eu consider că decizia Curții Constituționale este una corectă și este important ca și noi, ca autoritate judecătorească – spun autoritate judecătorească pentru că, spre deosebire de puterea judecătorească, include și procurorii – să învățăm că avem și noi niște limite și suntem obligați, la fel ca și celelalte autorități, să le respectăm. Și este rolul Curții constituționale ca atunci când se întâmplă derapaje să vină și să aducă lucrurile la normalitate
Ar trebui să privim lucrurile acestea cu mai mare deschidere și nu cu atâta încrâncenare, nu cu atâta spirit cumva catastrofic că a dat aceasta decizie Curtea Constituțională. Este firesc ca în acest echilibru de puteri să apară derapaje, de o parte și de alta. Important este să ni le asumăm, să le verificăm încă o dată, să ne dăm seama unde a fost greșeala și să nu mai repetăm. Este, de altfel, ceea ce spune și Curtea. ”, a răspuns Dana Gîrbovan.
Președintele UNJR a spus că miniștrii mai pot fi anchetați pentru fapte legate de elaborarea unui act normativ.
”Da, pot fi anchetați în continuare miniștrii pentru fapte de corupție chiar legate de un proces legislativ. Ceea ce spune Curtea, într-un limbaj tehnic și destul de stufos, este că miniștrii nu pot fi anchetați pentru procesul legislativ în sine, ceea ce implică de la inițierea unui act normativ până la finalizarea și publicarea în Monitorul Oficial. Însă, niciun fel de infracțiune nu este legată de procesul legislativ în sine. Spre exemplu, dacă se dă mită sau se face trafic de influență pentru ca un parlamentar să inițieze un astfel de proiect, atunci această faptă este exterioară procesului legislativ. Nu are nicio legătură cu un proces legislativ firesc și în continuare va putea fi anchetată de procurori pe infracțiunea de corupție – luare, dare de mită, trafic de influență și așa mai departe. Dar procesul legislativ în sine nu poate fi niciodată infracțiune și acest lucru îl spune Curtea Constituțională. Va fi verificat dacă nu sunt îndeplinite condiția urgenței, fie dacă nu sunt respectate procedurile de CC sau de instanță.”, a precizat Dana Gîrbovan.
De asemenea, judecătoarea a spus că CCR poate să-i spună unui procuror că a încălcat Constituția.
”Evident că poate și acest lucru l-a și făcut. Nu există nicăieri în Constituție vreun articol care să spună că conflictul dintre puteri nu poate fi generat de puterea judecătorească sau autoritatea judecătorească. Au mai fost trei sau patru astfel de decizii. De aceea și președintele CSM și președintele Înaltei Curți poate sesizat Curtea Constituțională cu conflict între puterile Statului pentru că puterea judecătorească este putere în stat și are și ea limitele date de Constituție.”, a răspuns Gîrbovan.
