De ce a fost eliberat Voiculescu. Motivarea instanței

158

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, săptămâna trecută, punerea de îndată în libertate a omului de afaceri Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins, astfel, contestaţia Parchetului la decizia Judecătoriei Sectorului 5 de eliberare condiţionată a omului de afaceri, iar decizia este definitivă.

În motivarea instanței se invocă atât comportamentul lui Dan Voiculescu în închisoare, unde a „beneficiat de mai multe recompense”, a avut un comportament „respectuos față de personalul” închisorii și a executat o treime din pedeapsă, cât și vârsta înaintată.

A retinut totodata instanta fondului ca petentul a lucrat în penitenciar, considerându-se executate 387 zile închisoare ca urmare a muncii prestate, în perioada detenţiei având un comportament adecvat normelor instituţionale şi beneficiind de mai multe recompense, nefiind sancţionat disciplinar niciodată.

A avut în vedere totodată instanța fondului caracterizarea întocmită de Penitenciarul Rahova din care a rezultat că petentul condamnat a fost recompensat de 12 ori, a menţinut legătura cu mediul de suport prin intermediul vizitelor şi apelurilor telefonice, a avut o atitudine decentă şi respectuoasă faţă de personalul unităţii, a menţinut relaţii neconflictuale cu celelalte persoane private de libertate.

Evaluarea psihologica a petentului condamnat a concluzionat ca nu exista elemente de risc pe domeniul asistentei psihologice generale si specifice, retinindu-se stabilitate emotionala si adapatabilitate la normele unitatii penitenciare, petentul fiind cooperant.

A avut in vedere instanta fondului ca potrivit disp art 59 cod penal 1969: ”după ce a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei”

De asemenea, a retinut instanta că potrivit art. 60 alin. 2 din vechiul C. pen., cei condamnaţi în timpul minorităţii, când ajung la vârsta de 18 ani, precum şi condamnaţii trecuţi de vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi de 55 de ani pentru femei, pot fi liberaţi condiţionatdupă executarea unei treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau a unei jumătăţi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în art. 59 alin. 1.

Cu privire la argumentele procurorului, referitoare la lipsa dovezilor de îndreptare a comportamentului, prin neacoperirea despăgubirilor la care a fost obligat sau prin contestarea „pe orice căi posibile” a laturii civile a hotărârii de condamnare, instanta fondului a concluzionat ca ”acesta nu este un criteriu legal de evaluare a comportamentului din detenţie” din aceasta perspectiva analiza presupunind „ observarea conduitei persoanei private de libertate prin raportare la Regulamentul de ordine interioară al locului de detenţie, prin evaluarea eforturilor depuse de această persoană în a participa la activităţi lucrative, educative, moral-religioase, culturale etc.”

Procurori: Dan Voiculescu a scris, în medie, fiecare carte în 6 ore, adică a scris 2 pagini pe minut

Procurorii au inclus în cererea de contestație a eliberării condiționate și argumente legate de activitatea științifică a lui Voiculescu în detenție. Dan Voiculescu a scris 11 cărți în 12 luni, un lucru imposibil în vederea procurorilor, având în vedere că deținutul a avut trecute în tabelul de pontaj mai puține ore decât i-ar fi luat să redacteze cărțile. Însă judecătorii au conchis că, în situația în care nu există o evaluare de specialitate a autenticității lucrărilor, acesta nu poate fi un motiv pentru care cererea de eliberare condiționată să fie respinsă.

„Acele zile câştig sunt date fără respectarea prevederilor legale. Nu trebuiau recunoscute acele zile. Sunt lucrări care fie nu îi aparţin, fie nu au fost făcute în penitenciar. Care este catalizatorul care l-a făcut ca, în 12 luni, să scrie 11 lucrări?.(…) Prima carte – nu există un program de lucru şi tabelul de pontaj. (…) Pentru a doua lucrare, de asemenea nu a fost tabel de pontaj. Pentru „Economia României”, nu tabel de lucru şi pontaj. „Managementul Riscului” – programul de lucru a fost stabilit de patru ore în zilele de sâmbătă şi duminică. Conform tabelului, a desfăşurat 23 de ore. Vă rog să observaţi că nu se respectă programul, nu are loc doar în zilele de sâmbătă şi duminică, nici orele.

Dacă aş însuma toate cele 11 lucrări şi m-aş raporta la cele 73 de ore, iese o medie de 6 ore şi 4 minute pentru fiecare lucrare. Practic rezultă că în două minute scrie o pagină. În opinia mea este imposibil. În opinia mea aceste lucrări nu au fost scrise, nu există fişe de pontaj. Ar trebui să am o bibliografie. S-a cerut de penitenciar să se dea bibliografia studiată. Vă rog să aveţi în vedere că nu există niciun fel de bibliografie. Ceea ce există sunt parte beletristică, parte lucrare ştiinţifică, dar sunt după momentul martie 2016. Prin urmare, nu avea cum să consulte această bibligrafie. Nu a avut acces la calculator în penitenciar. În opinia mea, fie nu au fost redactate de domnia să, fie nu au fost redactate în penitenciar. Urmează să înlăturaţi aceste beneficii din zilele câştig acordate persoanei Voiculescu”, a precizat procurorul în prima instanță, la Judecătoria Sectorului 5, în decembrie 2016.

Motivarea instanței:

Cu privire la critica modalitatii in care petentului i-au fost considerate drept executate un numar de 387 zile, argumentarea procurorului consta in „lipsa calitatii stiintifice a lucrarilor publicate dar si redactarea lor intr-o maniera care prezinta mai multe aspecte comune cu inselaciunea decit cu activitatea stiintifica „ aspect ce ar fi fost constatat cu autoritate de lucru judecat de catre doua instante, judecatorul cauzei va retine urmatoarele:

Prima instanta investita cu solutionarea liberarii conditionate a retinut că pentru toate cele 11 lucrări elaborate, petentul a obţinut câte 30 de zile câştig, aceste zile fiind acordate prin procesul-verbal al comisiei de liberare condiţionată din penitenciar, în baza art. 77 din Decizia nr. 619 din 14.10.2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate aflate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Procesele-verbale ale comisiei de liberare condiţionată prin care i s-au acordat petentului zile câştig, acte administrative individuale, se bucură de prezumţie de legalitate.

Or, atâta timp cât acestea nu au fost desfiinţate, a retinut instanta fondului – în condiţiile Legii contenciosului administrativ, instanţa nu poate să nu le ia în considerare şi să constate pur şi simplu că fracţia de pedeapsă nu este îndeplinită.

Problema de fond a cauzei este daca aceste lucrari au fost sau nu elaborate in penitenciar in raport cu lipsa dovezilor privind redactarea lor, neexistind corespondenta intre manuscris si lucrarea tehnoredactata numarul de ore lucrate/pontate (doar pentru unele dintre ele), dar si competenta instantei de a verifica / modifica contabilizarea zilelor considerate ca executate de ANP.”

 

Sursa: digi24.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ