Recent, Primăria Cluj-Napoca a anunţat demararea unui concurs de achiziţie directă pentru reamplasarea statuii lui Donath. Pentru acest obiectiv, administraţia se arată dispusă să plătească 38.700 lei plus TVA. În prezent statuia se află în incinta unei proprietăţi private, pe dealul Hoia, iar propunerea pentru reamplasare este în incinta parcului etnografic „Romulus Vuia” aflat în administrarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Câştigătorul procedurii va trebui să identifice cele mai adecvate mijloace de dislocare, împachetare şi transport, gradul de deteriorare şi a agenţii implicaţi în procesul de degradare a pietrei, să cureţe şi să pregătească lucrarea pentru operaţiile de fond, să identifice soluţiile de conservare, să finiseze, armonizeze şi conserve lucrarea pentru amplasare, să monteze lucrarea pe noul amplasament şi să o finiseze după montare, arată caietul de sarcini. Primăria relatează în documentul publicat pe site-ul său o scurtă istorie a personajului „ciobanul Donath”, care ar fi salvat oraşul: „Legendele Clujului îl amintesc pe Donath, ciobanul care îşi păstorea turma lângă pădurea Hoia, a observat manevrele turcilor care au început să taie dealul argilos şi roşiatic ce lega pădurea de dealurile Cetăţuiei şi şi-a dat seama că oraşul era în pericol. Asemeni eroului de la Marathon, a fugit într-un suflet să ducă vestea clujenilor, după care din cauza emoţiei şi a efortului a murit subit. Clujenii, însă, au atacat oastea turcească şi au reuşit să salveze oraşul.
„Apărătorul” Clujului sau al viticultorilor?
Drept recunoştinţă pentru sacrificiul făcut de Donath, clujenii i-au ridicat o statuie pe la 1735, conform cercetătorului Nicolae Sabău, pe coasta cu vii a dealului Cetăţuii, acolo unde acesta obişnuia să-şi ducă oile la păscut. Statuia este o superbă operă de artă în stil baroc. Legenda mai spune că de atunci în fiecare noapte omul de piatră Donath coboară pentru a se convinge că oraşul este în siguranţă. Îşi umple ulciorul cu apa din Someş şi se reîntoarce la locul lui de veghe. Dispariţia acestui erou al rezistentei otomane a fost urmată de noi cuceriri ale turcilor care au ocupat şi Gilăul şi Rákóczi a fost alungat de către turci de pe tronul Transilvaniei”.
O alternativă la identitatea personajului în cinstea căruia a fost ridicată statuia este dată de actualul director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean. Într-un interviu acordat Gazeta de Cluj în urmă cu câţiva ani, acesta a povestit că de fapt ar fi vorba despre un sfânt protector al viticultorilor. Adevărata “istorie” de la care ar fi pornit construcţia edificiului sfântului Donath provine, potrivit istoricului, de la sfântul cu acelaşi nume. “Sfântul Donathus, cunoscut şi sub denumirea de Donath, a trăit în secolul al IV-lea, în vremea împăratului Constantin cel Mare. El era prieten cu un membru al familiei imperiale romane, respectiv cu nepotul lui Constantin, Iulian. Sfântul Donathus a fost martirizat în vremea lui Iulian. Biserica Sfântului Donathus a fost invadata de păgâni, care i-au luat potirul, l-au aruncat pe jos şi l-au spart. Donath a reușit să refacă paharul şi să pună înapoi vinul care s-a vărsat pe jos. De atunci, sfântul a rămas protectorul viticultorilor”, a explicat Tudor Sălăgean. Istoricul a continuat prin a explica ca datarea oficiala a monumentului este la 1735.
Sărbători în cinstea Sfântului Donathus
Încă din urmă cu mai bine de cinci ani, el considera ca aceasta statuie ar putea fi inclusa într-un traseu turistic, precum o catedrala din Ungaria închinată sfântului Donathus, în jurul căruia sunt sărbătorite evenimente. „În jurul Lacului Balaton din Ungaria se desfăşoară evenimente legate de celebrarea protectorului viticulturii. În acel loc, este ridicată o capelă în cinstea Sfântului Donathus care este construita tot în secolul 18, însă acolo, de ziua podgoriei respective se desfăşoară şi serbări şi chiar pelerinaje”, a menţionat istoricul. Sălăgean arăta că, într-un moment al istorie sale, Clujul era un oraş viticol, deşi vinul produs aici nu era considerat cel mai bun. „Zona în care era amplasată statuia era zona viticolă a Clujului, pantele sudice ale Dealului Hoia erau amplasamentul în care erau cultivate viile oraşului. În momentul de faţă, Clujul şi-a pierdut această tradiţie. În Evul Mediu şi în Renaştere, Clujul avea legi speciale cu privire la consumul produselor locale. În cârciumile din Cluj nu se putea consuma decât vin din Cluj, până când acesta se termina. Se pare că cineva a fost chiar condamnat la moarte pentru că a nu a respectat această lege. Din moment ce nu mai există o zonă viticolă în acea zona, actuala amplasare a statuii ar trebui schimbată”, considera Tudor Sălăgean.
Petiţie pentru reamplasare
În 2011, o petiţie înaintată de către Tineretul Liberal Cluj (TNL) care avea ca obiect restaurarea statuii ciobanului Donath a trezit interesul administraţiei, moment în care Primăria a decis că va pune pe picioare statuia aflată într-o starea avansată de degradare. După ce mai bine de doi ani în care autorităţile au motivat că nu sunt bani, Primăria a anunţat, acum doi ani, că a decis să-şi asume responsabilitatea restaurării statuii. Demarată de către TNL şi postată pe site-ul www.causes.com, petiţia a strâns sute de susţinători şi comentarii pe pagina de facebook, sensibilizând opinia publica. Conform preşedintelui TNL CLUJ, Ioan Bîldea, Primăria Cluj-Napoca a reacţionat pozitiv şi s-au deplasat la faţa locului pentru a o identifica.
260 de ani deasupra Clujului
Monumentul a fost realizat de către meşteri bavarezi în stil baroc între anii 1735-1740, înfăţişând un bărbat cu o coroniţă de împărat pe cap, care veghează de peste 260 de ani cetatea Clujului. „Numele de Donath provine din latină, conform unor istorici, de la Sf. Donatus, un martir creştin sacrificat pe vremea împăratului roman Iulian. Dar acest nume mai poate veni şi din numele german al Dunării – Donau, prin traducere liberă populară de Donath – Dunăreanul, poreclă ce poate evidenţia etnia valahă a salvatorului Clujului evului mediu târziu”, precizează Primăria.
