Decalaje enorme în mediul de afaceri din România. În ce oraşe este mai uşor să porneşti o afacere

70

Antreprenorilor din Bucureşti, Oradea, Ploieşti şi Timişoara le este mai uşor să demareze o afacere faţă de cei din Constanţa sau Craiova, se arată în noul raport al Băncii Mondiale (BM) – Doing Business în Uniunea Europeană: România, Bulgaria şi Ungaria.

Raportul analizează mediul de afaceri şi cadrul legislativ, facând o analiză comparativă a 22 de oraşe din cele trei state membre UE. În România, studiul analizează nouă oraşe: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

Documentul Băncii Mondiale arată că, întreprinzătorii români se confruntă cu diferite obstacole de reglementare, în funcţie de locul în care îşi stabilesc afacerile. Punerea în aplicare a reglementările aplicabile mediului de afaceri si eficienţa instituţiilor publice diferă semnificativ de la oraş la oraş. Cele mai mari decalaje există in obţinerea autorizaţiilor de construire, racordarea la reţeaua de energie electrică, şi soluţionarea litigiilor comerciale.

De exemplu, o autorizaţie de construire se obţine în 156 de zile în Oradea, de două ori mai repede decât în Constanţa sau Timişoara. Dar, de asemenea, Oradea are cel mai scump proces: la 7,6% din valoarea depozitului, costul este de patru ori mai mare decât la Cluj, Craiova sau Iaşi.

Racordarea la reţeaua de energie electrică durează mai puţin de 6 luni în Bucureşti, Craiova, şi Iaşi şi aproape 8 luni în Timişoara. Soluţionarea litigiilor comerciale durează aproape 10 luni în Timişoara, cu trei luni mai repede decât în Braşov şi Ploieşti, probabil previzibil, având în vedere volumul de dosare din instanţele respective. Dar acelaşi lucru durează 12 luni la Bucureşti, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de dosare pe judecător din ţară.

Majoritatea oraşelor, cu excepţia Braşovului şi Ploieştului, au o performanta peste media UE la soluţionarea litigiilor comerciale, iar Oradea deasemenea la transferul dreptului de proprietate. Cu toate acestea, există încă loc de mai bine în ceeace priveşte gestionarea autorizaţiilor de construire şiracordarea la reţeaua de energie electrică. Obţinerea autorizaţiei de construire este considerabil mai dificilă decât în majoritatea celorlalte state membre ale UE, în mare parte din cauza numărului mare de aprobări pe care constructorii trebuie să le obţină înainte de a solicita un permis de construire. Între timp, pentru racordarea la reţeaua de energie electrică, un întreprinzător trebuie să aştepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE (de 90 de zile) chiar şi în Iaşi,oraşul care înregistrează cele mai rapide formalităţidintre cele 22 de localităţi comparate.

Nicio localitate nu excelează în toate cele cinci domenii măsurate. Este mai uşor pentru întreprinzătorii români să demareze o afacere în Bucureşti, Oradea, Ploieşti şi Timişoara, unde înregistrarea TVA durează o săptămână, faţă de două săptămâni în Constanţa şi aproape trei săptămâni în Craiova. Obţinerea autorizaţiilor de construire este mai eficientă în Craiova datorită unui proces simplificat de obţinere a avizelor in etapa premergătoare construirii. Iaşi conduce în domeniul racordării la reţeaua deenergie electrică, în timp ce Oradea se evidenţiază pentru calitatea superioară a administraţiei funciare şi Timişoara pentru performanţa în soluţionarea litigiilor comerciale, scrie Mediafax.

Factorii de decizie care doresc să adopte reformepot aduce îmbunătăţiri semnificative prinreproducerea bunelor practici implementate în altelocalităţi din România. În Timişoara, unde judecătorii utilizează sistemul electronic de management al dosarelor pentru a reduce gradul deîncărcare administrative, soluţionarea litigiilor comerciale şi punerea în executare a sentinţelor durează cu opt luni mai puţin decât în Braşov, unde acest element lipseşte si unde locurile ramăse vacante în funcţia de judecător fac mai dificilă rezolvarea cazurilor.

Oradea poate oferi un exemplu pozitiv în emiterea autorizaţiilor de construire, care durează 12zile, comparativ cu 30 până la 45 de zile în alte oraşe. Creşterea gradului de utilizare a sistemului online de înregistrare a societăţilor comerciale poate fi realizată prin urmarea exemplului dat de Constanţa, unde aproape un sfert dintre societăţi sunt înmatriculate online, comparativ cu mai puţin de un procent în majoritatea celorlalte oraşe

Bucureştiul se situează în prima jumătate a clasamentului oraşelor româneşti la majoritatea indicatorilor măsuraţi, demonstrând potenţial pentru gestionarea eficientă a unui volum mare de solicitări de servicii din partea sectorului privat. Pe de altă parte, atât Budapesta cât şi Sofia se situează pe poziţii inferioare municipiilor mai mici din statele respective.

În ciuda unui număr de bune practice documentate în acest studiu, provocările rămân. Pentru a uşura procesul de înregistrare a societăţilorcomerciale, România ar putea să urmeze exemplul Ungariei şi să consolideze înregistrarea TVA cu înregistrarea fiscală a companiilor la Registrul Comerţului. De asemenea, ar putea lua în considerare introducerea de stimulente pentru a încuraja utilizarea platformei online, de exemplu prin oferirea înregistrării online la tarife substanţial mai mici decât înregistrările pe suport de hârtie, aşa cum s-a procedat în Bulgaria, unde aproape trei sferturi din companii se înregistrează electronic.

În ceea ce priveşte autorizaţiile deconstruire, oraşele din România ar putea să se concentreze pe eficientizarea etapei premergătoare construirii şi pe centralizarea tuturor avizelor în cadrul unui ghişeu unic, aşa cum a făcut Georgia, reducând astfel timpul de avizare de la 70 la 15 zile. Pe termen lung, obiectivul ar trebui să fie introducerea unui ghişeu electronic unic, unde toate agenţiile implicate examinează aplicaţia online, la fel ca şi în Ungaria.

Identificarea oportunităţilor de reducere a numărului de formalităţi necesare pentru a obţine o conexiune electrică este esenţială pentru facilitarea procesului în România, unde numărul de cerinţe este mult mai mare decât în multe economii avansate. Introducerea unui sistem de informaţii geografice (GIS) ar elimina nevoia de vizite în teren de către companiile de distribuţie.

Pentru a face înregistrarea dreptului de proprietate mai uşoară şi mai sigură, eforturile de extindere a acoperirii cadastrale si de carte funciară si de digitizare a informaţiilor trebuie să continue. În ceea ce priveşte soluţionarea litigiilor comerciale, instanţele din România pot învăţa de la Timişoara şi Cluj-Napoca cum să îmbunătăţească accesul părţilor în litigiu la înscrisurile aferente cauzei utilizând software-ul „Infodosar”.